H) PROPUNERI PENTRU REMEDIEREA SITUATIUNILOR DE AZI

1. Extinderea si imbunatatirea sistematizarei raului Dambovita

Conditiunea de a mentine apele Dambovitei la un nivel cat mai jos, trebuie urmarita la toate studiile si lucrarile ce se vor face in viitor pe rau. Mijloacele actuale de despotmolire sunt greoaie si insuficiente. Problema trebuie rezolvita prin adoptarea unor amenajari care sa provoace conditiuni favorabile de scurgere si sa usureze antrenarea depunerilor.

Sistematizarea malurilor raului Dambovita trebuie extinsa in amonte pana la stavilarele dela Brezoaia si in aval pana la confluenta cu raul Arges. Cu aceasta ocaziune s’ar studia si o eventuala modificare a sistematizarei actuale, in asa fel incat sa se obtina in parcursul orasului, conditiuni mai favorabile pentru scurgerea apelor si functionarea canalizarei.

Prin lucrarile de regularizare a cursului, executate acum 50 ani, s’a schimbat regimul natural al Dambovitei. Inainte, aluviunile aduse de viituri, se depuneau in lunca inundabila a raului ; dupa regularizare traseul raului s’a scurtat, iar adancirea albiei a luat posibilitatea depunerilor in o lunca intinsa. Pe de alta parte, capacitatea de transport al curentului a crescut. Deasemeni si pe raul Colentina a crescut capacitatea de transport, decand in acest rau se varsa si apele Ilfovatului derivat la Contesti in Colentina.

Aceasta situatiune a facut ca dupa confluenta Dambovitei cu Colentina, la Tanganul, sa se formeze un con de dejectie din aglomerarea depunerilor. Aci albia s’a inamolit si apele se revarsa tot mai departe in lunca, marind mereu zona inundabila si inmlastinind-o.

poza 16 - Harta Dambovitei inferioare dupa procedeul de sistematizare

Dambovita a devenit si mai bogata in aluviuni prin descarcarea apelor murdare din canalizarea Bucurestiului.

Impotmolirile si inundatiile au mai fost ajutate si de functionarea morilor din aval, cari utilizeaza apa Dambovitei. Pragurile stavilarelor dela aceste mori sunt mereu inaltate de catre proprietari pe masura ce albia se impotmoleste ; in felul acesta suprafata inundabila creste mereu, se pierd terenuri si se creiaza focare de paludism.

Serviciul apelor al judetului a facut masuratori si studii spre a urmari regimul hidraulic al Dambovitei. S’a facut constatarea ca in amonte de Bucuresti variatiunile de nivel sunt cu mult mai bruste, ca in aval. Este explicabila aceasta deosebire: in amonte de oras, valea este mai incapatoare pentru debitul apelor si zona inundabila este mai mica, in timp ce in aval zona inundabila este intinsa iar variatiunile de nivel sunt mai lente. De altfel este si o diferenta de debite : in amonte, apele Dambovitei sunt derivate si dela Brezoaia in aval raul nu mai are toate apele bazinului sau. La esirea din Bucuresti, Dambovita mai primeste apele din canalizarea orasului si apele afluentilor sai dintre care cel mai important este Colentina.

Debitul maxim al Dambovitei la esirea din oras este aproape 42 mc/sec ; dupa confluenta cu Colentina la Tanganul debitul ajunge la aproape 65 mc/sec. Debitul mediu este de 13 mc/sec., iar debitul minim este de 3 mc/sec.

Este de adaugat ca astazi raul Colentina are un debit si regim hidraulic variat, constituind o importanta cauza de inundatii pe Dambovita, dupa confluenta.

Dupa cum a evidentiat d-l Director Dr. Ing. D. Pavel in conferinta ce a tinut-o privind lucrarile de sistematizare a Colentinei si lacurilor, in viitor se va stabili si pentru Colentina un regim hidraulic aproape constant, dupa terminarea lucrarilor ce sunt in curs de executie.

Prin crearea lacului rezervor dela Buftea, prin aducerea apelor din Ialomita, prin regularizarea cursului si sistematizarea lacurilor din Nord-Sudul Bucurestiului, raul Colentina va avea un debit in mediu de 5 mc/sec., asa incat si in lunca Dambovitei dincolo de Tanganul se va imbunatati situatia din punctul de vedere al regimului hidraulic. Atat la Serviciul Apelor M.P.L. cat si la Serviciul Lucrarilor Noui « U.C.B. », s’a studiat chestiunea extinderei sistematizarei raului Dambovita in amonte si aval de Bucuresti, iar realizarea proectelor intocmite depinde numai de disponibilitatile financiare. Asanarea si sistematizarea luncei va consta din taierea coturilor prea pronuntate ale raului, adancirea fundului si executarea unei pante uniforme, marindu-se astfel iuteala de scurgere a apelor si puterea de tarare a depunerilor. Pentru debitele mai mari se va crea o albie inundabila indiguita.

In aval, sistematizarea este nevoie ca sa inceapa chiar dela esirea din oras, dela caderea Vitan unde albia se mai poate adanci cu cel putin un metru. In felul acesta se va evita adoptarea unei pante prea repezi ce ar putea cauza eroziunea patului. Fig. 97-98 reprezinta studiul facut pentru un sector al raului, intre Tanganul si punctul Budesti la varsarea in Arges.

In afara lucrarilor de rectificare insa, vor trebui in primul rand sa se desfiinteze morile care sunt cauza cea mai importanta a impotmolirilor si neregularitatilor regimului hidraulic. Fara de aceasta, sistematizarea nu va fi eficace si va suferi, asa cum sufera astazi pentru traseul din oras.

poza 17 - Profil transversal de regularizare

2. Lucrari edilitare in oras pe Dambovita

De curand pentru alte nevoi si pe o portiune de traseu redusa, aproape 500 m. s’a executat acoperirea Dambovitei : planseul de peste Dambovita. Fondurile limitate nu au permis desigur executarea intregului complex de amenajari ce se pot face in legatura cu o asemenea lucrare. Ele se vor executa, speram, pe masura posibilitatilor, extinzandu-se acoperirea pe intregul traseu din oras si adaugandu-i-se lucrarile de completare ce vor deveni imperios necesare.

Mizeria si murdaria de pe malurile Dambovitei acoperita, sau neacoperita nu mai pot fi pastrate mult timp si intr’un viitor pe care l’am dori cat mai apropiat, vor trebui executate toate amenajarile subterane. Care sunt aceste amenajari, se poate vedea in proectul intocmit si propus de « U.C.B. » in 1934 pentru acoperirea Dambovitei (a se vedea fig. 99).

Prin desfiintarea celor doua taluze inestetice, depozit de murdarii, s’ar castiga spatiu. Apa Dambovitei ar fi derivata in doua canale laterale, ambele capabile de un debit echivalent cu debitul sectiunei actuale.

Tinand seama ca s’ar desfiinta podurile boltite debitul capabil al nouilor sectiuni ar fi in realitate sporit cu mai mult de 30%. Fundul si peretii s’ar executa in beton sclivisit spre a usura scurgerea apelor. S’ar putea cu aceasta ocaziune studia adancirea acestor canale fata de cota actuala a fundului Dambovitei. Chiar pentru aceiasi cota de radier, s’ar obtine conditiuni mai favorabile pentru functionarea deversoarelor dela canalizare, caci inaltimea apelor ar fi numai de 1.80 m la debitul maxim de 45 mc/sec., – fata de minimum 3 m cat este la profilul actual pentru acelas debit si in ipoteza ca nu sunt depuneri pe fund.

In spatiul central, sub portiunea de planseu executata astazi, se vor putea amenaja linii de mare circulatie – vagoane de tramvaiu sau tren subteran – degajand circulatia superioara pentru drumurile lungi dela un capat la altul al orasului.

Deasemeni cabluri electrice, telefonice, etc., isi vor avea locul lor.

Nu este o previziune prea larga pentru viitor. Cum se dezvolta orasul Bucuresti am vazut si vedem zi cu zi ; iar populatia a crescut in ultimii 25 ani dela 300 la 800 mii locuitori. Prima artera libera a primi o linie de circulatie subterana nu poate fi decat albia actuala a Dambovitei. Dambovitei trebuie sa i se dea in mod definitiv rostul ei de canal colector pentru scurgerea apelor din canalizarea Bucurestiului. Dambovita mutata in cele doua canale laterale ar putea fi amenajata asa incat sa corespunda cerintelor canalizarii si sa aiba un regim hidraulic care sa nu mai favorizeze depunerile. S’ar inlatura cu aceasta ocazie desavantajele profilului trapezoidal al raului, prin adoptarea unui profil dreptunghiular ale carui avantajii s’au mentionat.

I) CONCLUZIUNI

Din toate cele spuse privind crearea unui regim hidraulic favorabil pe Dambovita si crearea unor conditiuni sanitare civilizate in legatura cu canalizarea orasului Bucuresti, se poate trage o concluzie :

Problema dela inceput a fost pusa pe baze avantajoase si solutiile ce s’au dat, n’au impedicat dezvoltarile ulterioare si nu impedica nici completarile ce vor trebui sa se faca in legatura cu dezvoltarea orasului Bucuresti.

Nu pot incheia fara a mentiona un fapt : Dambovita a fost pierduta pentru orasul Bucuresti ca element de agrement ; din fericire ea poate fi inlocuita. Lacurile din Nordul Capitalei cu regiunea viitorului Parc National, vor constitui refugiul pentru desfatarea ochiului si odihna mintii bucurestianului obosit de munca si necazuri.

Dambovita isi va lua celalalt rost sanitar si va fi si ea folositoare binelui orasului, in alt fel.

Prin intinderea orasului pe ambele maluri, Dambovita ramasese prea in centru spre a mai putea constitui un element de agrement, de pitoresc. Inghesuita intre blockhausuri, intre artere inguste dar cu circulatie extrem de incarcata, cu prea putina verdeata, cu prea putina apa, in mijlocul prafului, fumului, sgomotului mai ales sgomotului, in mijlocul activitatei celei neincetate din zori pana in noaptea tarzie, Dambovita, nu mai putea constitui un element de agrement. Caci ceea ce incanta si odihneste este linistea, verdeata, libertatea si mai presus de toate peisagiul intins pana in zarea de departe.

poza 18 - Propunerea UCB-ului pentru acoperirea Dambovitei din anul 1934

« Uzinele Comunale Bucuresti » in sarcina carora au venit realizarile menite sa asigure conditiuni favorabile sanatoase si agreabile de viata, vor face in viitor asa cum au facut si in trecut, sfortari si sacrificii pentru ridicarea Capitalei noastre.

Partea I  a articolului .

Partea a II-a a articolului .

Partea a III-a a articolului .

Partea a IV-a a articolului.

Partea a V-a a articolului.

One Response to “Regimul hidraulic al Dambovitei in legatura cu canalizarile orasului Bucuresti – partea a VI-a”

Leave a Reply

%d bloggers like this: