Gasiti aici un articol interesant despre aceste demolari : www.punctedefuga.ro .

In cadrul targului au fost prezenti 65 de expozanti (producatori, furnizori, prestatori de servicii si distribuitori) si au avut loc 6 conferinte (5 conferinte internationale si un workshop national) dedicate specialistilor din domeniu:

• Retele electrice inteligente;
• Bioenergie – a III-a conferinta internationala;
• Hidroenergie – a III-a conferinta internationala;
• Energie eolina – a III-a conferinta internationala;
• Energie solara  – a II-a conferinta internationala;
• Eficienta energetica – prima conferinta internationala;

Ministrul mediului si padurilor, domnul Laszlo Borbely, a declarat in mesajul pentru Targul international RENEXPO® South-East Europe ca : “Nu trebuie sa uitam ca Romania si-a asumat ca pana in 2020 sa reducem cu 20% emisiile de gaze cu efecte de sera, iar ponderea surselor de energie regenerabila sa fie de 24%. Tinand cont de aceste obiective clare, trebuie sa sustinem in continuare aceste programe pe de o parte prin alocarea unor sume consistente, dar si creand mecanisme suple pentru accesarea acestor fonduri ”. Fondurile la care face referire ministrul sunt programele “Casa Verde ” dedicate persoanelor fizice, unitatilor administrativ teritoriale si pentru operatorii economici.

Din punctul meu de vedere singurele minusuri ale acestui targ au fost :

1. Principalele produse promovate au fost panourile fotovoltaice si turbinele eoliene, ambele produse fiind promovate la scara mare,  pentru investitii de mari.
2. Nu stiu daca aceasta este intentia organizatorilor acestui eveniment dar parerea mea este ca pentru o promovare cat mai buna a energiilor regenerabile tinta de  public a expozitiilor si targurilor din domeniu nu ar trebui sa fie cei implicati direct in domeniu ci beneficiarul/utilizatorul  final al tehnologiilor.

Cele mai interesante staduri de la targ au fost :

Herz Romania – au prezentat centrale termice pe lemn si peleti, panouri solare pentru producere de apa calda, adresandu-se direct consumatorului;
Ameco – producator de peleti si brichete de lemn;
Miscanthus Giganteus - doua standuri ce promovau culturile  de  “Iarba Elefantului”
Trade Magazines – stand de reviste, pliante si prezentari de specialitate – concept nou pentru toate targurile din domeniul instalatiilor din Romania.
T&T – standul revistei tehnica si tehnologie;
Asset  System – jucarii si machete cu functionare pe baza de panouri fotovoltaice.

- Cloectare;

- Transport;

- Reciclarea prorpiu-zisa;

- Valorificarea materialelor reciclabile;

- Eliminarea deseurilor nereciclabile.

Conform ordonantei 448/2005 deseurile provenite de la echipamente electrice si electronice se impart in 10 categorii :

1. Aparate de uz casnic de mari dimensiuni – (frigidere, congelatoare, masini de spalat, aragazuri)
2. Aparate de uz casnic de mici dimensiuni – (aspiratoare, fiare de calcat, filter de cafea, cantare)
3. Echipamente informatice si de telecomunicatii – (calculatoare, imprimante, telefoane, faxuri)
4. Echipamente de larg consum – (televizoare, aparate radio, camera foto si video)
5. Echipamente de iluminat – (becuri fluorescente, lampi cu descarcare in gaze)
6. Unelte electrice si electronice – (ferastraie, echipamente de strunjit, frezat,slefuit)
7. Jucarii, echipamente sportive si de agreement – (masinute electrice, jocuri video, console)
8. Dispozitive medicale – (echipamente de dializa)
9. Instrumente de supraveghere si control – (detectoare de fum, termostate, aparate de masurat)
10. . Distribuitoare automate – (distribuitoare de bauturi, alimente, bancomate)

Colectarea – DEEE se face prin trei metode :

Colectare direct punctele de colectare municipale – deseurile sunt aduse direct de persoanele fizice sau stranse de autoritatile locale prin campanii de genul “Marea debarasare” .

Sistemul take-back la distribuitori – promovarea schimbarii produselor EEE vechi cu unele noi si oferirea unor reduceri de pret daca cumparatorul preda produsul vechi catre distribuitor.

Sistemul take-back la producatori. – mecanism identic cu cel de la sistemul take-back la distribuitor numai ca in acest caz campaniile sunt finantate de producator.

Transportul – DEEE de la punctele de colectare catre punctele de reciclare prorpiu-zisa este asigurat de autoritatile locale prin firmele de salubritate in cazul colectarii deseurilor la punctele de colectare municipale sau de firme particulare in cazul colectarii la distribuitor sau producator.

Reciclarea prorpiu-zisa se face de catre operatri economici autorizati de catre Ministerul Mediului si Padurilor in functie de cele 10 categorii descries mai sus.

Din reciclarea propriu-zisa rezulta doua tipuri de materiale: cele destinate valorificarii/reutilizarii si cele destinate eliminarii.

In urma reciclarii deseurilor provenite de la echipamente electrice si electronice rezulta urmatoarele materiale :

Din aceste materiale circa 80% sunt materiale reutilizabile si valorificate sub diverse forme direct la producatorii de materiale plastice, sticla, metale, etc.

Deoarece DEEE-urile sunt in principal un amestec de metale, materiale plastice, sticla sau alte materiale si substante. Cele mai multe pot fi dezmembrate si reciclate fara a crea probleme de mediu deosebite. Doar anumite bucati sau piese din alte materiale pot fi periculoase si trebuiesc eliminate. Pot aparea serioase probleme de mediu si de protectia muncii nu atât pe perioada folosirii produsului de catre consumatori cât in procesul de dezmembrare. De aceea, Directiva UE si legislatia româneasca prevad ca cel putin urmatoarele substante, preparate si componente sa fie indepartate din orice DEEE colectat:

• condensatoarele care contin policlorobifenil PCB;
• componentele care contin mercur, precum intrerupatoarele sau lampile cu
• retroiluminare;
• baterii;
• placile de circuit imprimat ale telefoanelor mobile, in general, si alte dispozitive, daca suprafata placii de circuit imprimat este mai mare de 10 cm2;
• cartusele de toner, lichid sau sub forma de pasta, precum si tonerele de culoare;
• materialele plastice care contin materiale bromurate nepropagatoare de flacara;
• deseurile de azbest si componentele care contin azbest (ex. Boilere si sisteme de incalzire);
• tuburile catodice;
• clorofluorocarburile (CFC), hidroclorofluorocarburile (HCFC) sau hidrofluorocarburile (HFC), hidrocarburile (HC);
• lampile cu descarcare in gaze;
• ecranele cu cristale lichide (impreuna cu carcasa lor, daca este cazul) cu o suprafata mai mare de 100 cm2 si toate ecranele retroiluminate cu lampi de gaz cu descarcare;
• cablurile electrice externe;
• componente continând fibre ceramice refractare;
• componente continând substante radioactive (ex. detectoare de fum);
• condensatorii electrolitici care contin substante periculoase (inaltime > 25 mm, diametru > 25 mm sau volum similar in mod proportional).

Tehnologii folosite in Reciclarea DEEE

Tratarea echipamentelor frigorifice si de aer conditionat

Pregatirea aparatelor
Dezasamblarea manuala a anumitor componente, folosind scule adecvate.
Faza I – Stadiul de golire
Acum are loc extractia freonului si a uleiului din motocompresor. Acestea de colecteaza separat in tancuri de stocare si sunt trimise apoi reciclatorilor de freon cu care GreenWEEE International colaboreaza.

Demontarea compresoarelor si a circuitelor de racire
Maruntirea
Aparatele frigorifice sunt maruntite in doua faze, operatiunile desfasurandu-se in camere complet izolate si cu atmosfera controlata.
Separarea fractiilor
Fractiile obtinute sunt apoi separate prin mai multe metode:
a)  separare magnetica: pentru fractiile metalice feroase;
b)  separarea prin absorbtie: in urma acestei metode se separa fractiile de spuma poliuretanica;
c)  separare inductiva: in urma acestei metode din fractiile ramase se separa fractiile metalice neferoase (ex. aluminiu si cupru) si fractiile nemetalice (ex. plastic, lemn, cauciuc, etc).
Tratarea fractiilor de spuma poliuretanica
Fractiile de spuma poliuretanica sunt ulterior presate pelete extragandu-se totodata freonul din acesea. Peletele merg mai departe la incinerare pentru valorificare energetica.
Freonul din spuma poliutretanica reprezinta 2/3 din totalul freonului dintr-un frigider. Prin incinerarea peletelor rezultate din aceasta se asigura un nivel maxim de protectie a mediului inconjurator.

• Intrare:
  - aparate frigorifice mari;
  - frigidere;
  - congelatoare;
  - alte aparate mari utilizate pentru refrigerarea, conservarea si pastrarea produselor alimentare;
  - aparate de aer conditionat.

• Iesire:
  - fractii de plastic, metale feroase si neferoase, spuma poliuretanica peletizata, sticla, lemn, ulei, freon, ciclopentan, etc.

Tratarea aparatelor electrocasnice de mici si mari dimensiuni

Pregatirea aparatelor in vederea tratarii
Consta in indepartarea cablurilor electrice externe si a elementelor cu continut periculos.

Maruntirea primara
Maruntitorul primar realizeaza o fractionare a aparatelor, pentru o sortare manuala mai usoara a materialelor si componentelor rezultate.

Sortarea manuala
Sunt sortate anumite componente ce urmeaza a fi tratate pe alte linii (condensatori, bobine si transformatoare,placi de circuita imprimate) etc.
Maruntirea secundara
Are rolul de a aduce fractiile la dimensiuni mai mici.

Separarea fractiilor
a) separare magnetica: se separa fractiile metalice feroase din fractiilor obtinute;
b) separare inductiva: din fractiile ramase, se separa fractiile metalice neferoase (ex. aluminiu si cupru) de fractiile nemetalice (ex. plastic, lemn, cauciuc, etc).

• Intrare:
  - Aparate de uz casnic de mici dimensiuni (filtre de cafea, prajitoare de paine, aspiratoare, fiare de calcat, uscatoare de par, ceasuri desteptatoare, etc.)
  - Aparate de uz casnic de mari dimensiuni (masini de spalat, masini de gatit, cuptoare cu microunde, radiatoare electrice, etc.,)

• Iesire:
  - fractii de plastic, metale feroase si neferoase, sticla, cabluri, placi de circuit integrat, etc.

INFORMATII
CONTACT