SANICONDENS CLIM Deco

Pompa SANICONDENS CLIM Deco permite evacuarea apei de condens de la un aparat de aer conditionat montat pe perete.Dimensiunile mici ale pompei permit ca montarea acesteia sa se faca foarte usor, chiar sub unitatea de aer conditionat.

SANICONDENS CLIM Mini

SANICONDENS CLIM Mini este o pompa de evacuare a apelor de condens provenite de la aparatele de aer conditionat.
Dimensiunile sale reduse permit ca aceasta pompa sa fie instalata cu usurinta in interiorul aparatelor de aer conditionat montate pe perete.
Capabila sa aspire pana la 2m, SANICONDENS CLIM Mini stie sa se faca discreta datorita nivelului sau sonor redus, inferior valorii de 21 dB (A).
Pompa este livrata impreuna cu toate accesoriile de fixare si de racordare, astfel ca este foarte usor de instalat.

SANICONDENS CLIM Mini este formata din doua elemente principale: blocul de detectare şi blocul pompei. Apele de condens patrund mai intai in blocul de detectare. Atunci cand nivelul din interiorul acestuia este destul de ridicat, pompa se declanseaza si aspira apele de condens, cu scopul de a le evacua.
SANICONDENS CLIM Mini este etansa (IP64) si este echipata cu sisteme de siguranta care ii asigura o functionare optima si fara incidente.

SANICONDENS CLIM Pack

SANICONDENS CLIM Pack este un kit cu instalare rapida si discreta, pentru aparatele de aer conditionat.
Kitul contine pompa SANICONDENS CLIM Mini si un ornament in care se amplaseaza aceasta (cot de mascare).
Veti aprecia nu numai usurinta sa de instalare, dar si discretia pompei si designul sau estetic.

Accesorii furnizate: furtun flexibil (2m) pentru evacuarea apelor de condens, tub aerisire, cablu de alimentare, accesorii pentru montaj pe perete.

SANICONDENS Plus

SANICONDENS Plus evacueaza apele de condens provenite de la centralele termice si aparatele de aer conditionat. Este o pompa de mici dimensiuni ce poate fi montata usor pe perete sau pe podea. Fiind fabricata din polipropilena, ea suporta chiar si apele uzate acide. Este rezistenta si la aciditatea de condens (ex: cazane cu condensare). Echipata cu un dublu circuit de alarmare (avertizor sonor + oprire aparat), pompa SANICONDENS Plus poate fi utilizata de asemenea si pentru recuperarea apei reziduale de la un boiler electric.
Gratie formei sale simetrice si a celor 4 intrari (2 de fiecare parte), pompa SANICONDENS Plus se adapteaza cu usurinta la orice tip de instalare.

Accesorii furnizate: supapa antiretur, kit de fixare pe perete, conexiune pentru alarma, 2 m cablu electric, 6 m furtun pentru evacuare.

Montajul trebuie executat dupa instructiunile firmei producatoare, folosind toate elementele recomandate si puse la dispozitie de catre firma noastra.

Cosul trebuie sa fie executat pe o baza perfect orizontala si potrivita sa poata sustine greutatea aferenta.

Elementele trebuie suprapuse obtinind configuratia dorita, avind grija ca imbinarea “tata” sa fie orientata in jos si in consecinta sageata de directie a fumurilor, imprimata pe o latura, sa fie orientata in sus .

Imbinarea intre diferitele elemente trebuie executata folosind sigilantul KIT effe2, care permite obtinerea unei perfecte etanseitati a constructiei .

Elementele trebuie asezate perfect vertical si nu trebuie fixate rigid de structura cladirii, in asa fel incat eventualele miscari sau lipsa de spatiu de dilatare sa nu provoace fisuri ireparabile.

La trecerea prin tavane si langa pereti este indispensabila introducerea unei jonctiuni elastice realizate preferabil din fibre ceramice sau material vrac tip polistiren, fibre minerale, silicon etc. Datorita configuratiei lor externe, elementele prefabricate pot fi tencuite cu produsele obisnuite.

Alternativ constructia poate fi invelita cu panouri izolante din fibre ceramice, fibre minerale, etc., si plasa metalica port tencuiala.

Elementul de racord se va gauri, dupa ce piesa se va trasa, inainte de montaj, cu o coroana diamantata sau cu un flex fara a se incerca gaurirea prin lovire.

La montajul racordului de fum, acesta trebuie sa intre aproximativ 3-4 mm in interiorul cosului, racordul etansindu-se fata de cos cu sigilant .

La montarea in exteriorul cladirilor, aparent, cosul se va ancora cu bride de platbanda fixate de perete la o distanta de aproximativ 1,5-2 m intre ele. Intre bride si elementul de cos se vor introduce elemente elastice, pentru a nu impiedica eventualele miscari provocate de dilatarea termica.

La montajul cosului se recomanda cat mai putine devieri, iar cele care se fac sa fie cat mai putin abrupte. Acestea se pot realiza folosind piesele originale pentru unghi de 30°, disponibile la comanda, sau prin taierea unei piese simple cu disc diamantat la unghiul dorit (se recomanda < 30°).

In cazul in care cosul se dezvolta liber pe o inaltime mai mare de 1 m, se recomanda armarea cosului prin introducerea in cele 4 colturi ale spatiului dintre cei doi pereti a unor bare de fier beton (6 – 10 mm, in functie de diametrul cosului) si fixarea lor cu sigilant, sau realizarea unei structuri externe din cornier sau zidarie, in scopul consolidarii impotriva actiunii cutremurelor si a vantului.

La trecerea pe linga elemente combustibile (lemn, materiale plastice, etc.) se recomanda invelirea cosului cu materiale din fibre minerale sau chiar zidirea cu caramida in jurul cosului pe portiunea de protectie .Trecerea prin sarpanta se va rezolva conform reglementarilor obisnuite din domeniu.

Inaltimea de montaj a cosului se va face conform reglementarilor aprobate.

In cos nu se vor face nici un fel de gauri. Daca apar fisuri, acestea se vor acoperi cu sigilant.

Trebuie respectate indeosebi instructiunile si parametrii de functionare corecta a generatorului de caldura (centrala, microcentrala, grup termic, soba, semineu etc) conform instructiunilor date de producatorul acestora si a normelor de buna executie a instalatiilor termice.

INSTRUCTIUNI DE FOLOSIRE A SIGILANTULUI KIT effe2.

Sigilantul KIT effe2 se amesteca cu apa pana la obtinerea consistentei si prelucrabilitatii dorite (c.c.a. 20 % apa), neadaugandu-se nici un alt produs, conform instructiunilor prevazute pe fiecare cutie.

Trebuie avut in vedere ca amestecul sa sa fie suficient de consistent pentru a nu curge prin golurile din peretii elementelor, ceea ce ar constitui o risipa de material.

Se intinde cu spaclul sau mistria pe imbinarea “mama”, dupa amorsarea acesteia cu apa, ca si la un mortar normal, avand grija sa se inchida golurile dintre peretii dubli.

Ulterior se pozitioneaza urmatorul element, pana la realizarea intregii constructii, surplusul de material din interiorul cosului trebuind inlaturat cu atentie.

Timpul de priza variaza intre 8-10 h, in functie de conditiile de temperatura si umiditate a mediului .

Sigilantul poate fi folosit numai daca temperatura depaseste limita de inghet (0^o C).

Sigilantul trebuie pastrat in recipientul original, la loc uscat, avand grija sa se reinchida ermetic capacul dupa folosire. In aceste conditii, sigilantul KIT effe2 isi pastreaza caracteristicile proprii pentru minim 8 luni de zile de la data ambalarii acestuia.

Produsul se foloseste cu manusi si ochelari de protectie pentru a se evita contactul direct al sigilantului cu pielea si ochii.

www.cosdefum.ro

TELL – Eticheta de eficienta termostatica (Thermostatic Efficiency Label) – este un nou standard si sistem de clasificare a industriei europene de robinete termostatice pentru radiatoare. El a fost creat ca si raspuns la cererile in crestere din partea consumatorilor europeni si din toata lumea, de a avea informatii in procesul de achizitie a acestor produse.

Sistemul de etichetare este bazat pe testele europene de conformitate pentru robinetele termostatice de radiatoare, in acord cu EN125, iar testele sunt efectuate de catre laboratoare acreditate independente.

Pentru pregatirea sistemului de clasificare, industria producatoare de robinete termostatice din Europa a tinut cont de urmatoarele aspecte:

- Utilizatorul sau operatorul trebuie sa fie capabil sa detecteze o economisire rapida in cazul in care un robinet de calitate superioare este instalat.
- Sistemul de evaluare trebuie sa fie in acord cu standardele internationale.
- Sistemul de evaluare trebuie sa fie usor de inteles.

Clientii Danfoss vor putea vedea in viitor clasificarea energetica pe ambalaje, in documentatia tehnica sau pe internet. Aceasta va face sa fie simplu pentru instalatori si beneficiari de a determina rapid eficienta energetica a unui produs.

Dupa destinatie in mediul industrial spatiile se impart in doua mari categorii :

• birouri si anexe ;
• spatii de productie si de depozitare ;

Birourile si anexele cladirilor industriale se caracterizeaza prin dimensiuni mici ale spatiului, in care activitatea umana se desfasoara cu degajari reduse de caldura. In general pentru astfel de spatii nu se cer conditii deosebite ale parametrilor aerului si ca urmare prevad numai instalatii de incalzire si climatizare a aerului, lipsind instalatiile de ventilare.

In birourile si anexele cladirilor industriale datorita dimensiunilor reduse, locurile de munca se afla in apropierea peretilor si a ferestrelor, astfel se produce o degajare sporita de caldura prin radiatie, a oamenilor catre suprafetele delimitatoare. Ca urmare, pentru diminuarea acestui efect si asigurarea conditiilor de confort termic se recomanda alegerea sistemului de incalzire cu corpuri statice de incazire, ce cedeaza caldura prin radiatie si convectie. Iar pentru asigurarea confortului termic in timpul sezonului cald se vor alege aparate de climatizare locale (aparate de aer conditionat) de tip mono-split sau multisplit.

Incalzirea spatiilor de productie si de depozitare se face pentru asigurarea conditiilor termice necesare personalului, materialelor, utilajelor si instalatiilor sau impotriva condensarii vaporilor de apa pe suprfafete reci, de exemplu peretii caldirii, utilaje sau intalatiile din spatiile tehnologice cu umiditati ridicate. Atunci cand sunt locuri de munca in apropierea suprafetelor de inchidere (pereti, ferestre), se asigura si temperatura medie a suprafetelor respective.

In camerele de comanda pentru supravegherea procesului tehnologic, in care activitatea personalului se desfasoara cu un nivel ridicat de atentie, se prevad si instalatii de climatizare, care mentin in limite de confort parametrii aerului si in timpul verii.

Materia prima sau produsele finite pot necesita tolerante stranse ale temperaturii interioare (industria electronica si electrotehnica) sau a temperaturii si umiditatii relative a aerului (industria textila si chimica). Cum in mod obisnuit aceste conditii se imbina cu cele privind calitate a aerului se realizeaza o incalzire cu aer cald cu ajutorul instalatiilor de ventilare mecanica termostata (temperatura constata), respectiv de climatizare (temperatura si umiditate constante).

Incalzirea pentru impiedicarea inghetarii unor instalatii se prevede in unele spatii de depozitare sau spatii de productie. Astfel, in depozitele cu instalatii de incendiu cu sprinklere, utilizarea solutiei cu conducte de incendiu goale ce urmeaza sa fie umplute cu apa in caz de incendiu, necesita o automatizare complicata. Pentru motive de economie de energie aceasta solutie este preferata fata de solutia mai simpla de mentinere a apei in conductele de incendiu si de realizare a unei incalziri reduse a spatiului (5 °C) care sa impiedice inghetarea apei in instalatiile de stingerea incendiului.

In cazul procese de productie in care densitatea mica a personalului nu justifica incalzirea pentru asigurarea conditiilor de munca, ea nefiind ceruta nici de procesul tehnologic se evita si incalzirea spartiilor pentru protejarea impotriva inghetului a instalatiilor. In aceste cazuri protectia instalatiilor impotriva inghetului se face prin termoizolarea conductelor si aparatelor.

Protejarea contra condensarii vaporilor pe suprafete reci se face prin incalzirea acestora, pentru a impiedica degradarea peretilor prin actiunea vaporilor condensati sau deteriorarea marfurilor peste care ar putea picura vapori de apa condensata pe tavan. In toate aceste situatii, prevederea instalatiei de incalzire este combinata cu o pretectie termica corespunzatoare a elementelor de inchidere si cu masuri de colectare a condesului depus pe suprafetele neprotejate termic (ex luminatoarele de pe acoperis).

In toate spatiile de productie in care se pun conditii de limitarea nocivitatilor in aerul interior (degajari de praf, gaze , mirosuri, umiditate. caldura) si nu exista posibilitatea realizarii unei ventilari naturale eficiente se prevede o instalatie de ventilare mecanica, ce realizeaza si incalzirea si climatizarea aerului interior.

Incalzirea cu aer cald, folosind instalatii de ventilare nu asigura decat o cedare de caldura prin convectie. De aceea cand exista locuri de munca in zona perimetrala a spatiilor de productie, pentru asigurarea conditiilor de confort termic, sistemul de incalzire cu aer cald se combina cu cel de incalzire cu radiatoare.

In spatiile mari, neventilate mecanic, pentru asigurarea unei incalziri omogene, mai ales atunci cand inaltimea este mare si agentul termic are temperature ridicate, se foloseste sistemul de incalzire prin radiatie, cu aparate de incalzire amplasate orizontal la partea superioara. In zona perimetrala se prevad aparate amplasate vertical sau inclinat, atunci cand sunt locuri de munca in aceasta zona.

Pentru spatiile mari neventilate mecanic, in care nu se poate folosi sistemul de incalzire prin radiatie, datorita unor ecrane (utilaje, mijloace de transport) sau inaltimi reduse, se foloseste sistemul de incalzire cu aer cald care se suplimenteaza cu radiatoare in zona perimetrala.

De acest program pot beneficia:

• unitati administrativ-teritoriale;
• institutii publice;
• unitati de cult.

Beneficiarii, institutiile publice sau unitatile de cult pot depune proiecte de finantare in cadrul Programului “Casa Verde” pentru imobile aflate in proprietatea ori in administrarea acestora. In cadrul Programului se pot realiza proiecte privind inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala, energie eoliana, energie hidro, biomasa, gaz de fermentare a deseurilor, denumit si gaz de depozit, gaz de fermentare a namolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate si biogaz sau orice alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului.

Unitatile administrativ-teritoriale, institutiile publice si unitatile de cult  care doresc participarea la Program trebuie sa depuna urmatoarele documente:

• cererea de finantare nerambursabila;
• copia certificatului de înregistrare fiscala;
• copia hotararii consiliului local, consiliului judetean din care sa rezulte acordul cu privire la participarea la Program;
• documente din care sa rezulte calitatea solicitantului de proprietar sau administrator al imobilului în care se va monta sistemul de incalzire;
• hotararea consiliului local sau a consiliului judetean privind aprobarea studiului de fezabilitate, conform anexei nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii;
• declaratia pe propria raspundere ca sunt prevazute in buget sumele necesare cofinantarii proiectelor de mediu sau hotararea consiliului local prin care se obliga la asigurarea surselor financiare necesare in vederea sustinerii contributiei proprii in cazul in care proiectul va fi selectat in vederea finantarii de catre Autoritate;
• studiul de fezabilitate elaborat potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr. 28/2008.

Se poate obtine finantare de pana la 90% din cheltuielile eligibile ale proiectului. Cuantumul maxim de finantare pentru beneficiari :

• Cuantumul finantarii pentru institutiile publice nu poate depasi valoarea de 2.000.000 lei;
• Cuantumul finantarii pentru unitatile de cult nu poate depasi valoarea de 500.000 lei;
• Cuantumul finantarii in cazul unitatilor administrativ teritoriale nu poate depasi urmatoarele valori:
  • 4.000.000 lei pentru unitatile administrativ-teritoriale cu un numar de locuitori mai mare de 100.000;
  • 3.000.000 lei pentru unitatile administrativ-teritoriale cu un numar de locuitori cuprins intre 50.000 si 100.000;
  • 2.000.000 lei pentru unitatile administrativ-teritoriale cu un numar de locuitori cuprins intre 20.000 si 50.000;
  • 1.000.000 lei pentru unitatile administrativ-teritoriale cu un numar de locuitori cuprins intre 3.000 si 20.000;
  • 500.000 lei pentru unitatile administrativ-teritoriale cu un numar de locuitori mai mic de 3.000.

Sunt considerate eligibile urmatoarele cheltuieli efectuate în cadrul Programului:

• cheltuielile prevazute pentru realizarea investitiei conform studiului de fezabilitate (instalatii, echipamente, subansamble, constructii aferente instalatiilor);
• cheltuielile cu montajul sistemelor, efectuarea, verificarea probelor si incercarilor;
• taxa pe valoarea adaugata (TVA);
• cheltuielile cu consultanta, studii de fezabilitate, proiectul tehnic, in limita a 8% din cheltuielile pentru investitia de baza.

1. Caldura cheltuita

La incalzirea incaperilor, caldura cheltuita rezulta din cantitatea de combustibil si puterea lui calorifica, sau din cantitatea de caldura a unui agent termic oarecare si diminuarea continutului lui de caldura. Cat de mare este partea din caldura consumata care este folosita drept caldura utila si cea care este considerata pierduta, este greu de determinat.

2. Caldura utila

Caldura utila se poate defini ca fiind acea caldura care trebuie furnizata incaperilor de incalzit, in cadrul unui program de incalzire prestabilit pentru fiecare incapere, ca durata si cantitate. Programul de incalzire trebuie dedus din utilizarea incaperii si de temperatura interioara necesara, tinand seama de necesarul de caldura care se modifica in functie de conditiile meteorologice exterioare, temperatura incaperilor invecinate si felul de exploatare a instalatiei. Nici prin calcule, nici prin experiante, nu se poate intocmi exact pentru fiecare caz in parte un asemnea program ideal de incalzire.

In plus, experienta ne arata ca se poate atinge un grad predeterminat de incalzire a unei incaperi cu cheltuirea unor mijloace foarte diferite, de exemplu cu aport de caldura mare in regim de incalzire intermitent sau cu aport de caldura redus in regim de incalzire continuu. Confortul obitnut in incaperi poare sa fie in aceste cazuri acelasi si nu se poate anticipa cu usurinta care metoda de exploatare este mai eficienta din punct de vedere economic.

3. Pierderile de caldura

Greutati asemanatoare apar la definirea si determinarea prin calcule sau experimental a diferitelor pierderi ale unui proces de incalzire. Cel mai simpou pot fi determinate piederile la producerea sau transformarea caldurii in centrala termica. Aceste piederi se caracterizeaza pentru cazane autonome prin randamentul cazanelor. Atunci cand intervin si schimbatoare de caldura trebuie luate in considerare si pierderile lor proprii. Daca se includ si piederile de caldura in celelalte instalatii ale unei centrale termice, se poate vorbi de un randament total al instalatiei.

Alte pierderi se produc la distributia caldurii, si anume in conducte. Atunci cand condcutele trec prin incaperi de incalzit, caldura pe care acestea o cedeaza contribuie la incalzirea cladirii.
Aceasta este partial valabil chiar si pentru conductele amplasate in pivnite sau poduri, deoarece prin incalzirea acestor spatii se reduce necesarul de incalzire al etajelor invecinate. Pierderile de caldura din reteaua de distributie, inclusiv pierderile conductelor in centrala termica, pot fi calculate cu aproximatie pentru diferiti agenti termici si temperaturi interioare.

Insfarsit, mai sunt de luat in considerare si pierderile la livrarea locala a cladurii. Ele se produc datorita :

1. supraincalzirii incaperilor de incalzit in timpul orelor de utilizare;
2. caldurii cedate in perioade de timp nedorite;
3. caldurii cedate unor incaperi care nu trebuie incalzite sau trebuie incalzite partial;

Pierderile mentionate la punctele 1. si 2. se produc datorita unei reglari centrale imperfecte (exploatarea si temperatura de tur a instalatiei de incalzire cu apa calda nu este adaptata in mod corect conditiilor climatice, impartirea instalatiei pe grupe locale nu este facuta, incorecta dimensionare a suprafetelor de incalzire) si a unei adaptari locale insuficiente a cedarii de caldura la necesarul de incalzire. Pierderile indicate la punctul 2. depinde deasemenea si de inertia instalatiei de incalzire si de posibilitatile de reglare si control a generatorului de caldura. Pierderile de la punctul 3. se datoreaza in primul rand greselilor de proiectare si de dimensionare a suprafetelor de incalzire.

In timp ce anumite pierderi la producrea sau transportul caldurii sunt inevitabile daca instalatia de incalzire a fost corespunzator proiectata si este exploatata corect, pierderile la distributie pot fi suprimate sau cel putin reduse in mod considerabil.

Economiile realizate printr-o deservire atenta sau prin introducerea aparatelor de reglare se refera in primul rand la pierderile legate de livrarea caldurii. Ele pot fi calculate sau masurate cu precizie pentru o sitatie data. O indicatie a oridnului lor de marime la o cladire incalzita este data de masurarile de temperatura efectuate in numeroase incaperi. Depasirea temperaturii medii a claditii fata de valoarea prescrisa este un indiciu pentru perderile provocate la livrare si permite -  prin comparatie cu diferenta dintre temperatura interioara si temperatura exterioara – calcularea cresterii relative a consumului de caldura, datorita supraincalzirii.

Uneori, economia de caldura obtinuta printr-o exploatare mai buna , se poate dovedi prin masurarea caldurii consumate, de exemplu comparand consumul de caldura a unei instalatii de incalzire, inainte si dupa montarea aparaturii de reglare automata. Rezultate indiscutabile pot fi obitnute numai atunci cand toti ceilalti factori care influenteaza consumul de caldura sunt :  starea si deservirea instalatiei, utilizarea cladirilor si conditiile meteorologice raman constante. Asemea situatii se obtin numai rareori in practica exploatarii unei instalatii de incalzire.

4. Randamentul instalatiei de incalzire

Potrivit cu cele aratate, caldura utila (ca rest al bilantului termic dintre caldura consumata si pierderile de caldura),  nu se poate determina cu certitudine nici direct nici indirect. Prin aceasta la instalatiile de incalzire, notiunea de randament pierde din importanta. Numai pentru  unele procese partiale, ca de exemplu producerea sau transformarea de caldura sau la instalatiile mai mari, intr-o anumita masura pentru distributia caldurii, randamentele pot si stabilite si la nevoie verificate.

Aceasta metoda de incalzire a fost inlocuita mai tarziu cu arderea de carbuni de lemn in vase speciale, insa fata gratare; carbunele era asezat in aceste vase in stare incandescenta, in straturi, iar prin alimentarea cu aer suficient, arderea se facea incet, aproape complet, fara fum. Data fiind abundenta padurilor, acest sistem de incalzire a fost destul de larg folosit vreme indelungata; astfel, in 1970, Parlamentul din Londra se mai incalzea cu vase cu mangal incandescent. Randamentul  acestui fel de incalzirea era destul de ridicat, caci toata caldura produsa se degaja in incapere.

O noua etapa de dezvoltare a tehnicii incalzirii o constituie arderea combustibilului intr-un fel de sobe sau camine primitive, care serveau la prepararea hranei, la inceput cu eliminarea produselor arderii direct in incaperi, iar mai tarziu (incepand cu secolul XI-lea al erei noastre), cu evacuarea produselor arderii in exterior, prin burlane.

Drept cele mai vechi instalatii de incalzire centrala se pot considera hipocaustele, utilizare de romani. Acestea constau dintr-un focar, din care gazele de arderea treceau pe sub pardoseala incaperii si transmiteau caldura in sus. Gazele ieseau apoi deasupra acoperisului prin cosuri din placi sau din olane de argila, montate aparent, care serveau in acelasi timp si drept elemente de incalzire.

Prin imbunatatirea continua a acestui sistem a aparut sistemul de incalzire cu canale de aer cald. Sistemul era alcatuit dintr-un focar in care erau asezate blocuri de granit ce se incalzeau pana la incandescenta, dupa care aerul incalzit ce trecea peste aceste blocuri se ridica in mod natural prin diverse canale in incaperile de incalzit. Incalzirea prin acest sistem a peretilor si a pardoselilor, care aaceau o inertie termica mare, asigura mentinerea unei temperaturi corespunzatoare pentru un timp mai indelungat. Acest sistem a fot folosit pana la sfarsitul secolului trecut.

Catre sfarsitul secololui al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea sunt mentionate primele instalatii de incalzire cu abur (in Rusia si in Germania).

Dupa 1830 apar primele instaltii de incalzire cu apa calda (in Rusia in anul 1832, in Anglia 1834, in America in 1877 etc.).

Ca etapa superioara a dezvoltarii tehnicii instalatiilor de incalzire trebuie privita privita centralizarea aprovizinarii cu caldura si transportul ei la distanta. La inceput s-a dezvoltat transportul la distanta al aburului de inalta presiune apoi al apei supraincalzite.

In ultimii ani, in dezvoltarea tehnicii incalzirii si ventilarii, s-au realizat succese importante, reusind a se asigura mentinerea in mod automat a temperaturii, umiditatii si vitezei aerului, corespunzatoare conditiilor optime de igiena si confort.

La noi in tara, primele instalatii de incalzire centrala s-au executat la Teatrul National din Bucuresti (cladit in anul 1856) si la Ateneul Roman din Bucuresti (cladit in anul 1888), ambele funtionand cu abur.

Sursa : “Incalziri Centrale” – H. Hornstein;  Editura Tehnica, Bucuresti – 1962.

1. Modificarea legislaţiei privind achiziţiile publice de proiectare în arhitectură şi urbanism în favoarea selecţiei pe baza criteriilor de calitate.
2. Modificarea legii de exercitare a profesiei de arhitect în sensul creşterii responsabilităţii profesionale, a conduitei etice şi a caracterului necomercial al serviciilor de proiectare în acord cu politica liberală a profesiei de arhitect.
3. Promovarea standardelor de calitate în producerea arhitecturii pentru a servi necesităţile consumatorului şi ale societăţii.
4. Adaptarea legislaţiei la normele europene de edificare ecologică.
5. Inventarierea exemplelor de bună practică din domeniul proiectelor publice.
6. Sprijinirea constituirii eticii mediului natural şi construit şi a doctrinei şi practicii dreptului urban în România.
7. Generarea de proiecte-model, şi aplicarea proiectului urban pentru dezvoltarea localităţilor.
8. Adaptarea proiectelor destinate locuirii la cerinţele actuale, precum cele ale mobilităţii, sărăciei extreme, reglementări privind gestiunea proprietăţii colective, locuirea socială etc.
9. Actualizarea la standarde europene a cerinţelor pentru materiale şi tehnici de construire.
10. Dezvoltarea de metode de calcul al costurilor mediului construit pe toată durata de existenţă.
11. Evidenţa la zi, completarea listelor şi publicarea bazelor de date ale monumentelor şi siturilor istorice, zonelor protejate şi peisajului cultural, inclusiv a monumentelor de arhitectură modernă şi contemporană.
12. Pregătirea unui regim de protecţie unitar a mediului natural şi contruit în vederea consolidării peisajelor culturale.
13. Promovarea reconversiilor funcţionale în cazul clădirilor protejate, inclusiv a siturilor industriale abandonate care au valoare istorică.
14. Politici fiscale de stimulare şi de subvenţionare a regenerării patrimoniului construit şi urbanistic.
15. Introducerea elementelor de limbaj formal-spaţial şi de istorie a arhitecturii în programele de învăţământ preşcolar şi şcolar.
16. Sprijinirea programelor de învăţământ ale universităţilor de profil, ca resursă pentru realizarea politicilor în arhitectură şi urbanism.
17. Sprijinirea sistemului de stagiu şi a pregătirii continue a arhitecţilor, urbaniştilor şi peisagiştilor, în cooperare cu universităţile şi organizaţiile profesionale.
18. Realizarea de ghiduri şi publicaţii având ca subiecte politicile şi calitatea în arhitectură şi urbanism.
19. Reprezentarea echilibrată pe întreg teritoriul României a funcţiei arhitectului şef de municipiu, oraş, judeţ şi întărirea rolului său de promotor şi garant al calităţii actului de arhitectură şi urbanism.
20. Înfiinţarea instituţiei Arhitectului-şef al Guvernului, a unui Consiliu al Consilierilor Guvernamentali şi a unui Birou Guvernamental pentru Politici în Arhitectură, cu rol de consiliere şi coordonare a politicii pentru arhitectură, de promovare a practicii culturale, de atribuire a contractelor, de stimulare a educaţiei etc.
21. Asumarea de către Guvern, în colaborare cu organizaţiile profesionale, cu autorităţile administraţiei publice locale, cu alte organisme interesate, a înfiinţării Centrului pentru cultură urbană, rurală şi peisaj cultural.

Intregul proiect privind Politica pentru Arhitectura a Romaniei aici .

Calculele au fost facute cu urmatoarele premise :

• Necesarul de caldura al cladirii – 35 kW
• Durata de functionare a sistemului de incalzire – 90 zile pe an
• Durata medie de functionare pe zi – 6 ore pe zi.

Calculele au fost facute pentru urmatoarele tipuri de combustibil : lemn, curent electric, peleti, gaze naturale pentru fiecare tip de combustibil calculul pretului pe kW de energie produs a fost calculat in functie de :

• Unitatea de masura – forma sub care poate fi achizitionata materia prima ;
• Pretul pe unitatea de masura de combustibil ;
• Puterea calorica pe unitatea de masura de combustibil ;
• Randamentul unui cazan ce functioneaza cu tipul respectiv de combustibil ;
• Pretul pe kWh termic produs de cazan.

In urma calculelor au rezultat urmatoarele preturi pentru kWh termic produs pentru fiecare tip de combustibil :

• Lemn – 0.022 €/kWh
• Electrica – 0.118 €/kWh
• Peleti – 0.028 €/kWh
• Gaze naturale – 0.022 €/kWh

Tinand cont de premisele initiale de functionare a centralei intr-un an au rezultat urmatoarele costuri de incalzire pe an :

Atentie costurile anuale pot varia in functie de calitatea materiei prime cumparate (lemn si peleti), calitatea echipamentelor, temperaturile exterioare din timpul anului.
Share

CONSTRUCT EXPO AMBIENT:
- Produse pentru amenajari interioare si exterioare (pardoseli-parchet, marmura, placi ceramice, mobilier de baie, tapet, ferestre si usi, piscine & SPA;
CONSTRUCT EXPO ANTREPRENOR:
- materiale de constructii (piatra, zidarii, structuri beton armat, structuri de lemn, structuri metalice, termo si hidroizolatii, invelitori), instalatii electrice, echipare de santier;
CONSTRUCT EXPO UTILAJE:
- utilaje pentru constructii, componente si servicii, accesorii si piese de schimb pentru utilaje de constructii
ROMTHERM:
- echipamente de incalzire si conditionare a aerului, instalatii sanitare.

Impresia generala a fost aceeasi ca si la celalalte expozitii din domeniul constructiilor ce au avut loc anul acesta, bugete mici de marketing, oameni nu foarte bine pregatiti si lipsa din cadrul evenimentului unor firme mari (Romstal, Rehau, Baduc, Wilo, etc).