Daca aflati inaintea noastra informatii despre alte evenimente interesante din domeniu  va rugam sa ne anuntati.

9-11 noiembrie 2011, Sala Palatului București

RENEXPO^® SOUTH-EAST EUROPE, cel mai mare si important eveniment pe energie regenerabilă si eficienă energetică al României, revine cu cea de-a IV-a editie la Sala Palatului din Bucuresti, între 9-11 noiembrie 2011. Programul evenimentului cuprinde târgul cu aproape 100 de expozanti, forumuri si conferinte de specialitate pentru prezentarea celor mai noi evolutii în domeniul productiei de energie regenerabilă, distributia si utilizarea eficientă inteligentă a energiei.

Din 2008 RENEXPO^® SOUTH-EAST EUROPE a devenit cunoscut ca fiind una din cele mai mari platforme de energie din regiunea de Sud-Est a Europei si un punct de întâlnire în capitala României pentru persoane cheie si experti. A IV-a editie promite un succes mai mare ca oricând în România, având în vedere că înainte cu 6 săptămâni de la târg spatiul expozitional a fost vândut în totalitate!
Anul acesta vor fi prezente în jur de 100 de expozanti din care 40% internationali din 15 tări europene. Mai mult decât atât, cele 7 conferinte internationale pe energie eoliană, energie solară, case pasive, RES în clădiri mari, hidroenergie, bioenergie si business exchange forum sunt programate pentru a găzdui cel putin 600 de participanti care vor avea oportunitatea să asculte prezentări ale unor nume sonore precum  László BORBÉLY – Ministrul Mediului si al Pădurilor din România, Pedro DIAS – Secretar General Adjunct, ESTIF, Zoltan NAGY – Director General  Energy Regulatory Department, ANRE si multi altii.

Târgul international vă asteaptă cu teme precum: energia eoliană, energia solară, hidroenergie, bioenergie, constructii eficiente energetic si renovare, servicii energetice si cogenerare. Printre obiectele expuse se vor număra turbinele eoliene,  machete de centrale de biogaz,  machete de case pasive, masini electrica si multe altele.

Parcurile Solar si Eolian sunt o parte separată a târgului, unde expozanti din aceste domenii pot fi găsiti mai usor de către vizitatorii de specialitate. Printre companiile expozante se numără: Gamesa, Siemens, Prenecon, Productie Energie Verde, Eurosat, Turboden, Gehrlicher Solar, Enercon GmbH, Wind Power Energy, Global Wind Power SRL, Energobit Group SA si multe altele.

RENEXPO^® SOUTH-EAST EUROPE a obtinut si în acest an sprijinul Ministerului Mediului si al Pădurilor si sponsorizare din partea unor companii internationale ca:  Gamesa, Prenecon, Siemens, REC Group, Vestas, GDF SUEZ, YTONG, BOSCH, MARTIFER SOLAR si ISOVER.

Ceremonia oficială de deschidere pe 9 noiembrie 2011,  va fi sustinută printre altii, de către domnul László BORBÉLY – Ministrul Mediului si al Pădurilor, de Eugen-Dicones CURTEANU – Secretar de Stat, Ministerul Dezvoltării Regionale si Turismului si  Liviu BUZILA – sef al  UK Trade & Investment.

Un alt punct culminant al RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE în Bucuresti este  Forumului Expozantilor si Forumul Montatorilor de Turbine Eoliene unde companiile îsi pot prezenta serviciile si produsele, iar consumatorii finali pot participa la aceste evenimente în mod gratuit.

Mai multe informatii despre cel mai mare târg pe energie regenerabilă al României,  RENEXPO^®  SOUTH-EAST EUROPE, puteti găsi pe www.renexpo-bucharest.com.

Contact si informatii:

REECO RO Expoziţii S.R.L.
B-dul. Revoluţiei, Nr. 96, Ap. 4, 310025 Arad
Phone: +40 (0) 257-23099 – 9
Fax: +40 (0) 257-23099 – 8

info@reeco.ro

www.reeco.ro

proiectareinstal.ro si SC KAMIN SRL in calitate de parteneri media ai  RENEXPO®  va invita la in perioada 9-11 noiembrie 2011 la tagul RENEXPO® SOUTH-EAST Europe 2011. Pentru a primi o invitatie din partea noastra va rugam sa completati formularul de mai jos  sau formularul de AICI  apoi veti primi invitatia pe mail.

Politica de mediu a LG Electronics este centrata in jurul programului “Viata este buna atunci cand este verde”. Acest program acopera doua arii: pre-productia si post-productia. Scopul LG Electronics este de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera in stadiile de presi post-productie cu 150,000 de tone si respectiv cu 30,000,000 de tone, pana in 2020. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera pe durata ciclului de viata al unui produs (inclusiv materiile prime folosite in productie, distributia, utilizarea si reciclarea) vor fi efectuate in etape.

Solutia pentru locuinte noi si pentru renovare.
Pompa de caldura aer-apa THERMA V a fost special conceputa pentru a raspunde cerintelor pietei de renovare (pentru a inlocui sau a elimina un cazan) si pentru piata de locuinte noi. Produsul se adapteaza perfect la aplicatii rezidentiale individuale si colective. Mai mult, aceasta pompa de caldura aer-apa reprezinta un produs ecologic care utilizeaza doua surse de energie regenerabila, aerul si soarele. Finalmente, produsul se demonstreaza a fi foarte economic, cu coeficienti de performanta (COp) de pana la 4,5, fiind unul dintre cele mai avansate de pe piata.

Beneficiile oferite de pompa de caldura aer-apa THERMA V sunt:

- Coeficient de performanta imbunatatit (COp) pentru economisirea energiei.
Deoarece genereaza energie libera din aerul de la exterior, chiar si la temperaturi scazute, THERMA V face posibila o incalzire eficienta. Datorita tehnologiei Inverter de la LG, THERMA V poate atinge niveluri inalte de eficienta energetica in intervalul 4,1 – 4,5. Cu alte cuvinte, consumul a 1 kW de energie electrica din retea produce mai mult de 4 kW de energie termica.

- Control gestionat de inverter, pentru confort maxim.
Spre deosebire de pompele de caldura conventionale, care pornesc si opresc compresorul odata ce temperatura este atinsa, unitatile Inverter de la LG regleaza si variaza in mod constant viteza compresorului pentru a mentine temperatura dorita cu o fluctuatie minima pentru un maxim de confort.

- Reducerea emisiilor de CO2.
Solutia THERMA V de la LG foloseste doua energii regenerabile, a aerului si a soarelui. Sistemul ecologic va scadea emisiile de CO2 generate de sistemele de incalzire care folosesc energii conventionale cum ar fi gazul sau combustibilii.

- Incalzirea in regim de urgenta.
Incalzirea este esentiala in timpul iernii. THERMA V dispune de un mod de functionare de urgenta care mentine incalzirea in cazul unei posibile defectiuni. Modul de incalzire de siguranta, consta in doua niveluri:
Nivelul 1: In cazul unei disfunctionalitati a unitatii interioare, unitatea exterioara va opera intr-un mod de urgenta predefinit.
Nivelul 2: In cazul unei disfunctionalitati a unitatii exterioare, incalzitorul electronic al unitatii interioare va functiona intr-un mod de urgenta predefinit.

Tehnologia V2 Injection adoptata de THERMA V Split ofera cel mai confortabil mediu ambiant in conditii climaterice extrem de reci avand un randament de 100% la -15°, fara un incalzitor sau un boiler auxiliar. Astfel, economia la costurile energiei este spectaculoasa (datele de varf la incalzire stationara fara efect de dezghet, in conditii de test A*/W35).

Pentru o mai buna performanta si economie de energie este posibila utilizarea pompei de caldura Therma V impreuna cu panouri solare.

Contact LG Electronics :

Localitate: Bucuresti, sector 1
Adresa: Sos. Bucuresti-Ploiesti, nr. 17-21, 013682
Telefon: 021 233 24 91
Fax: 021 233 24 78
Email: climatizare@lge.com

Organizarea CONSTRUCT EXPO este motivată prin aceea că România este una dintre cele mai atractive pieţe din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte sectorul construcţiilor edilitare, ceea ce atrage după sine o cerere tot mai mare de maşini, utilaje de construcţii, scule performante, materiale de constructii si instalatii de ultimă generaţie.

CONSTRUCT EXPO este o expozitie care se adreseaza tuturor firmelor care activeaza in domeniul constructiilor si publicului interesat de consultanta si achizitii de materiale si sisteme, instalatii si echipamente, utilaje si scule pentru constructii

TEMATICA targului cuprinde:

• Produse si sisteme pentru constructii
• Instalatii electrice, sanitare, incalzire, aer conditionat
• Amenajari exterioare edilitare
• Utilaje industriale si echipare de santier
• Proiectare, consultanta, design
• Antreprenoriat si executie

Sursa : http://www.constructexpo.ro/

Dupa destinatie in mediul industrial spatiile se impart in doua mari categorii :

• birouri si anexe ;
• spatii de productie si de depozitare ;

Birourile si anexele cladirilor industriale se caracterizeaza prin dimensiuni mici ale spatiului, in care activitatea umana se desfasoara cu degajari reduse de caldura. In general pentru astfel de spatii nu se cer conditii deosebite ale parametrilor aerului si ca urmare prevad numai instalatii de incalzire si climatizare a aerului, lipsind instalatiile de ventilare.

In birourile si anexele cladirilor industriale datorita dimensiunilor reduse, locurile de munca se afla in apropierea peretilor si a ferestrelor, astfel se produce o degajare sporita de caldura prin radiatie, a oamenilor catre suprafetele delimitatoare. Ca urmare, pentru diminuarea acestui efect si asigurarea conditiilor de confort termic se recomanda alegerea sistemului de incalzire cu corpuri statice de incazire, ce cedeaza caldura prin radiatie si convectie. Iar pentru asigurarea confortului termic in timpul sezonului cald se vor alege aparate de climatizare locale (aparate de aer conditionat) de tip mono-split sau multisplit.

Incalzirea spatiilor de productie si de depozitare se face pentru asigurarea conditiilor termice necesare personalului, materialelor, utilajelor si instalatiilor sau impotriva condensarii vaporilor de apa pe suprfafete reci, de exemplu peretii caldirii, utilaje sau intalatiile din spatiile tehnologice cu umiditati ridicate. Atunci cand sunt locuri de munca in apropierea suprafetelor de inchidere (pereti, ferestre), se asigura si temperatura medie a suprafetelor respective.

In camerele de comanda pentru supravegherea procesului tehnologic, in care activitatea personalului se desfasoara cu un nivel ridicat de atentie, se prevad si instalatii de climatizare, care mentin in limite de confort parametrii aerului si in timpul verii.

Materia prima sau produsele finite pot necesita tolerante stranse ale temperaturii interioare (industria electronica si electrotehnica) sau a temperaturii si umiditatii relative a aerului (industria textila si chimica). Cum in mod obisnuit aceste conditii se imbina cu cele privind calitate a aerului se realizeaza o incalzire cu aer cald cu ajutorul instalatiilor de ventilare mecanica termostata (temperatura constata), respectiv de climatizare (temperatura si umiditate constante).

Incalzirea pentru impiedicarea inghetarii unor instalatii se prevede in unele spatii de depozitare sau spatii de productie. Astfel, in depozitele cu instalatii de incendiu cu sprinklere, utilizarea solutiei cu conducte de incendiu goale ce urmeaza sa fie umplute cu apa in caz de incendiu, necesita o automatizare complicata. Pentru motive de economie de energie aceasta solutie este preferata fata de solutia mai simpla de mentinere a apei in conductele de incendiu si de realizare a unei incalziri reduse a spatiului (5 °C) care sa impiedice inghetarea apei in instalatiile de stingerea incendiului.

In cazul procese de productie in care densitatea mica a personalului nu justifica incalzirea pentru asigurarea conditiilor de munca, ea nefiind ceruta nici de procesul tehnologic se evita si incalzirea spartiilor pentru protejarea impotriva inghetului a instalatiilor. In aceste cazuri protectia instalatiilor impotriva inghetului se face prin termoizolarea conductelor si aparatelor.

Protejarea contra condensarii vaporilor pe suprafete reci se face prin incalzirea acestora, pentru a impiedica degradarea peretilor prin actiunea vaporilor condensati sau deteriorarea marfurilor peste care ar putea picura vapori de apa condensata pe tavan. In toate aceste situatii, prevederea instalatiei de incalzire este combinata cu o pretectie termica corespunzatoare a elementelor de inchidere si cu masuri de colectare a condesului depus pe suprafetele neprotejate termic (ex luminatoarele de pe acoperis).

In toate spatiile de productie in care se pun conditii de limitarea nocivitatilor in aerul interior (degajari de praf, gaze , mirosuri, umiditate. caldura) si nu exista posibilitatea realizarii unei ventilari naturale eficiente se prevede o instalatie de ventilare mecanica, ce realizeaza si incalzirea si climatizarea aerului interior.

Incalzirea cu aer cald, folosind instalatii de ventilare nu asigura decat o cedare de caldura prin convectie. De aceea cand exista locuri de munca in zona perimetrala a spatiilor de productie, pentru asigurarea conditiilor de confort termic, sistemul de incalzire cu aer cald se combina cu cel de incalzire cu radiatoare.

In spatiile mari, neventilate mecanic, pentru asigurarea unei incalziri omogene, mai ales atunci cand inaltimea este mare si agentul termic are temperature ridicate, se foloseste sistemul de incalzire prin radiatie, cu aparate de incalzire amplasate orizontal la partea superioara. In zona perimetrala se prevad aparate amplasate vertical sau inclinat, atunci cand sunt locuri de munca in aceasta zona.

Pentru spatiile mari neventilate mecanic, in care nu se poate folosi sistemul de incalzire prin radiatie, datorita unor ecrane (utilaje, mijloace de transport) sau inaltimi reduse, se foloseste sistemul de incalzire cu aer cald care se suplimenteaza cu radiatoare in zona perimetrala.

De acest program pot beneficia:

• unitati administrativ-teritoriale;
• institutii publice;
• unitati de cult.

Beneficiarii, institutiile publice sau unitatile de cult pot depune proiecte de finantare in cadrul Programului “Casa Verde” pentru imobile aflate in proprietatea ori in administrarea acestora. In cadrul Programului se pot realiza proiecte privind inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala, energie eoliana, energie hidro, biomasa, gaz de fermentare a deseurilor, denumit si gaz de depozit, gaz de fermentare a namolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate si biogaz sau orice alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului.

Unitatile administrativ-teritoriale, institutiile publice si unitatile de cult  care doresc participarea la Program trebuie sa depuna urmatoarele documente:

• cererea de finantare nerambursabila;
• copia certificatului de înregistrare fiscala;
• copia hotararii consiliului local, consiliului judetean din care sa rezulte acordul cu privire la participarea la Program;
• documente din care sa rezulte calitatea solicitantului de proprietar sau administrator al imobilului în care se va monta sistemul de incalzire;
• hotararea consiliului local sau a consiliului judetean privind aprobarea studiului de fezabilitate, conform anexei nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii;
• declaratia pe propria raspundere ca sunt prevazute in buget sumele necesare cofinantarii proiectelor de mediu sau hotararea consiliului local prin care se obliga la asigurarea surselor financiare necesare in vederea sustinerii contributiei proprii in cazul in care proiectul va fi selectat in vederea finantarii de catre Autoritate;
• studiul de fezabilitate elaborat potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr. 28/2008.

Se poate obtine finantare de pana la 90% din cheltuielile eligibile ale proiectului. Cuantumul maxim de finantare pentru beneficiari :

• Cuantumul finantarii pentru institutiile publice nu poate depasi valoarea de 2.000.000 lei;
• Cuantumul finantarii pentru unitatile de cult nu poate depasi valoarea de 500.000 lei;
• Cuantumul finantarii in cazul unitatilor administrativ teritoriale nu poate depasi urmatoarele valori:
  • 4.000.000 lei pentru unitatile administrativ-teritoriale cu un numar de locuitori mai mare de 100.000;
  • 3.000.000 lei pentru unitatile administrativ-teritoriale cu un numar de locuitori cuprins intre 50.000 si 100.000;
  • 2.000.000 lei pentru unitatile administrativ-teritoriale cu un numar de locuitori cuprins intre 20.000 si 50.000;
  • 1.000.000 lei pentru unitatile administrativ-teritoriale cu un numar de locuitori cuprins intre 3.000 si 20.000;
  • 500.000 lei pentru unitatile administrativ-teritoriale cu un numar de locuitori mai mic de 3.000.

Sunt considerate eligibile urmatoarele cheltuieli efectuate în cadrul Programului:

• cheltuielile prevazute pentru realizarea investitiei conform studiului de fezabilitate (instalatii, echipamente, subansamble, constructii aferente instalatiilor);
• cheltuielile cu montajul sistemelor, efectuarea, verificarea probelor si incercarilor;
• taxa pe valoarea adaugata (TVA);
• cheltuielile cu consultanta, studii de fezabilitate, proiectul tehnic, in limita a 8% din cheltuielile pentru investitia de baza.

1. Caldura cheltuita

La incalzirea incaperilor, caldura cheltuita rezulta din cantitatea de combustibil si puterea lui calorifica, sau din cantitatea de caldura a unui agent termic oarecare si diminuarea continutului lui de caldura. Cat de mare este partea din caldura consumata care este folosita drept caldura utila si cea care este considerata pierduta, este greu de determinat.

2. Caldura utila

Caldura utila se poate defini ca fiind acea caldura care trebuie furnizata incaperilor de incalzit, in cadrul unui program de incalzire prestabilit pentru fiecare incapere, ca durata si cantitate. Programul de incalzire trebuie dedus din utilizarea incaperii si de temperatura interioara necesara, tinand seama de necesarul de caldura care se modifica in functie de conditiile meteorologice exterioare, temperatura incaperilor invecinate si felul de exploatare a instalatiei. Nici prin calcule, nici prin experiante, nu se poate intocmi exact pentru fiecare caz in parte un asemnea program ideal de incalzire.

In plus, experienta ne arata ca se poate atinge un grad predeterminat de incalzire a unei incaperi cu cheltuirea unor mijloace foarte diferite, de exemplu cu aport de caldura mare in regim de incalzire intermitent sau cu aport de caldura redus in regim de incalzire continuu. Confortul obitnut in incaperi poare sa fie in aceste cazuri acelasi si nu se poate anticipa cu usurinta care metoda de exploatare este mai eficienta din punct de vedere economic.

3. Pierderile de caldura

Greutati asemanatoare apar la definirea si determinarea prin calcule sau experimental a diferitelor pierderi ale unui proces de incalzire. Cel mai simpou pot fi determinate piederile la producerea sau transformarea caldurii in centrala termica. Aceste piederi se caracterizeaza pentru cazane autonome prin randamentul cazanelor. Atunci cand intervin si schimbatoare de caldura trebuie luate in considerare si pierderile lor proprii. Daca se includ si piederile de caldura in celelalte instalatii ale unei centrale termice, se poate vorbi de un randament total al instalatiei.

Alte pierderi se produc la distributia caldurii, si anume in conducte. Atunci cand condcutele trec prin incaperi de incalzit, caldura pe care acestea o cedeaza contribuie la incalzirea cladirii.
Aceasta este partial valabil chiar si pentru conductele amplasate in pivnite sau poduri, deoarece prin incalzirea acestor spatii se reduce necesarul de incalzire al etajelor invecinate. Pierderile de caldura din reteaua de distributie, inclusiv pierderile conductelor in centrala termica, pot fi calculate cu aproximatie pentru diferiti agenti termici si temperaturi interioare.

Insfarsit, mai sunt de luat in considerare si pierderile la livrarea locala a cladurii. Ele se produc datorita :

1. supraincalzirii incaperilor de incalzit in timpul orelor de utilizare;
2. caldurii cedate in perioade de timp nedorite;
3. caldurii cedate unor incaperi care nu trebuie incalzite sau trebuie incalzite partial;

Pierderile mentionate la punctele 1. si 2. se produc datorita unei reglari centrale imperfecte (exploatarea si temperatura de tur a instalatiei de incalzire cu apa calda nu este adaptata in mod corect conditiilor climatice, impartirea instalatiei pe grupe locale nu este facuta, incorecta dimensionare a suprafetelor de incalzire) si a unei adaptari locale insuficiente a cedarii de caldura la necesarul de incalzire. Pierderile indicate la punctul 2. depinde deasemenea si de inertia instalatiei de incalzire si de posibilitatile de reglare si control a generatorului de caldura. Pierderile de la punctul 3. se datoreaza in primul rand greselilor de proiectare si de dimensionare a suprafetelor de incalzire.

In timp ce anumite pierderi la producrea sau transportul caldurii sunt inevitabile daca instalatia de incalzire a fost corespunzator proiectata si este exploatata corect, pierderile la distributie pot fi suprimate sau cel putin reduse in mod considerabil.

Economiile realizate printr-o deservire atenta sau prin introducerea aparatelor de reglare se refera in primul rand la pierderile legate de livrarea caldurii. Ele pot fi calculate sau masurate cu precizie pentru o sitatie data. O indicatie a oridnului lor de marime la o cladire incalzita este data de masurarile de temperatura efectuate in numeroase incaperi. Depasirea temperaturii medii a claditii fata de valoarea prescrisa este un indiciu pentru perderile provocate la livrare si permite -  prin comparatie cu diferenta dintre temperatura interioara si temperatura exterioara – calcularea cresterii relative a consumului de caldura, datorita supraincalzirii.

Uneori, economia de caldura obtinuta printr-o exploatare mai buna , se poate dovedi prin masurarea caldurii consumate, de exemplu comparand consumul de caldura a unei instalatii de incalzire, inainte si dupa montarea aparaturii de reglare automata. Rezultate indiscutabile pot fi obitnute numai atunci cand toti ceilalti factori care influenteaza consumul de caldura sunt :  starea si deservirea instalatiei, utilizarea cladirilor si conditiile meteorologice raman constante. Asemea situatii se obtin numai rareori in practica exploatarii unei instalatii de incalzire.

4. Randamentul instalatiei de incalzire

Potrivit cu cele aratate, caldura utila (ca rest al bilantului termic dintre caldura consumata si pierderile de caldura),  nu se poate determina cu certitudine nici direct nici indirect. Prin aceasta la instalatiile de incalzire, notiunea de randament pierde din importanta. Numai pentru  unele procese partiale, ca de exemplu producerea sau transformarea de caldura sau la instalatiile mai mari, intr-o anumita masura pentru distributia caldurii, randamentele pot si stabilite si la nevoie verificate.

1. Modificarea legislaţiei privind achiziţiile publice de proiectare în arhitectură şi urbanism în favoarea selecţiei pe baza criteriilor de calitate.
2. Modificarea legii de exercitare a profesiei de arhitect în sensul creşterii responsabilităţii profesionale, a conduitei etice şi a caracterului necomercial al serviciilor de proiectare în acord cu politica liberală a profesiei de arhitect.
3. Promovarea standardelor de calitate în producerea arhitecturii pentru a servi necesităţile consumatorului şi ale societăţii.
4. Adaptarea legislaţiei la normele europene de edificare ecologică.
5. Inventarierea exemplelor de bună practică din domeniul proiectelor publice.
6. Sprijinirea constituirii eticii mediului natural şi construit şi a doctrinei şi practicii dreptului urban în România.
7. Generarea de proiecte-model, şi aplicarea proiectului urban pentru dezvoltarea localităţilor.
8. Adaptarea proiectelor destinate locuirii la cerinţele actuale, precum cele ale mobilităţii, sărăciei extreme, reglementări privind gestiunea proprietăţii colective, locuirea socială etc.
9. Actualizarea la standarde europene a cerinţelor pentru materiale şi tehnici de construire.
10. Dezvoltarea de metode de calcul al costurilor mediului construit pe toată durata de existenţă.
11. Evidenţa la zi, completarea listelor şi publicarea bazelor de date ale monumentelor şi siturilor istorice, zonelor protejate şi peisajului cultural, inclusiv a monumentelor de arhitectură modernă şi contemporană.
12. Pregătirea unui regim de protecţie unitar a mediului natural şi contruit în vederea consolidării peisajelor culturale.
13. Promovarea reconversiilor funcţionale în cazul clădirilor protejate, inclusiv a siturilor industriale abandonate care au valoare istorică.
14. Politici fiscale de stimulare şi de subvenţionare a regenerării patrimoniului construit şi urbanistic.
15. Introducerea elementelor de limbaj formal-spaţial şi de istorie a arhitecturii în programele de învăţământ preşcolar şi şcolar.
16. Sprijinirea programelor de învăţământ ale universităţilor de profil, ca resursă pentru realizarea politicilor în arhitectură şi urbanism.
17. Sprijinirea sistemului de stagiu şi a pregătirii continue a arhitecţilor, urbaniştilor şi peisagiştilor, în cooperare cu universităţile şi organizaţiile profesionale.
18. Realizarea de ghiduri şi publicaţii având ca subiecte politicile şi calitatea în arhitectură şi urbanism.
19. Reprezentarea echilibrată pe întreg teritoriul României a funcţiei arhitectului şef de municipiu, oraş, judeţ şi întărirea rolului său de promotor şi garant al calităţii actului de arhitectură şi urbanism.
20. Înfiinţarea instituţiei Arhitectului-şef al Guvernului, a unui Consiliu al Consilierilor Guvernamentali şi a unui Birou Guvernamental pentru Politici în Arhitectură, cu rol de consiliere şi coordonare a politicii pentru arhitectură, de promovare a practicii culturale, de atribuire a contractelor, de stimulare a educaţiei etc.
21. Asumarea de către Guvern, în colaborare cu organizaţiile profesionale, cu autorităţile administraţiei publice locale, cu alte organisme interesate, a înfiinţării Centrului pentru cultură urbană, rurală şi peisaj cultural.

Intregul proiect privind Politica pentru Arhitectura a Romaniei aici .

Lista solicitantilor admisi (format pdf).

Lista solicitantilor respinsi (format pdf).

Calculele au fost facute cu urmatoarele premise :

• Necesarul de caldura al cladirii – 35 kW
• Durata de functionare a sistemului de incalzire – 90 zile pe an
• Durata medie de functionare pe zi – 6 ore pe zi.

Calculele au fost facute pentru urmatoarele tipuri de combustibil : lemn, curent electric, peleti, gaze naturale pentru fiecare tip de combustibil calculul pretului pe kW de energie produs a fost calculat in functie de :

• Unitatea de masura – forma sub care poate fi achizitionata materia prima ;
• Pretul pe unitatea de masura de combustibil ;
• Puterea calorica pe unitatea de masura de combustibil ;
• Randamentul unui cazan ce functioneaza cu tipul respectiv de combustibil ;
• Pretul pe kWh termic produs de cazan.

In urma calculelor au rezultat urmatoarele preturi pentru kWh termic produs pentru fiecare tip de combustibil :

• Lemn – 0.022 €/kWh
• Electrica – 0.118 €/kWh
• Peleti – 0.028 €/kWh
• Gaze naturale – 0.022 €/kWh

Tinand cont de premisele initiale de functionare a centralei intr-un an au rezultat urmatoarele costuri de incalzire pe an :

Atentie costurile anuale pot varia in functie de calitatea materiei prime cumparate (lemn si peleti), calitatea echipamentelor, temperaturile exterioare din timpul anului.
Share