TELL – Eticheta de eficienta termostatica (Thermostatic Efficiency Label) – este un nou standard si sistem de clasificare a industriei europene de robinete termostatice pentru radiatoare. El a fost creat ca si raspuns la cererile in crestere din partea consumatorilor europeni si din toata lumea, de a avea informatii in procesul de achizitie a acestor produse.

Sistemul de etichetare este bazat pe testele europene de conformitate pentru robinetele termostatice de radiatoare, in acord cu EN125, iar testele sunt efectuate de catre laboratoare acreditate independente.

Pentru pregatirea sistemului de clasificare, industria producatoare de robinete termostatice din Europa a tinut cont de urmatoarele aspecte:

- Utilizatorul sau operatorul trebuie sa fie capabil sa detecteze o economisire rapida in cazul in care un robinet de calitate superioare este instalat.
- Sistemul de evaluare trebuie sa fie in acord cu standardele internationale.
- Sistemul de evaluare trebuie sa fie usor de inteles.

Clientii Danfoss vor putea vedea in viitor clasificarea energetica pe ambalaje, in documentatia tehnica sau pe internet. Aceasta va face sa fie simplu pentru instalatori si beneficiari de a determina rapid eficienta energetica a unui produs.

1. Alegerea solutiei tehnice pentru care doriti sa obtineti finantare, se poate obtine finantare pentru:

• instalatie de panouri solare pentru producere apa calda menajera;
• instalatie de pompa de caldura (aparatele de aer conditionat nu sunt incluse);
• instalatie de producere a energiei termice pe baza de peleti, brichete, tocatura lemnoasa, precum si orice fel de resturi si deseuri vegetale, agricole, forestiere sau silvice.

Finantarea se acorda dupa cum urmeaza :

a) pana la 6.000 lei pentru instalarea panourilor solare;

b) pana la 8.000 lei pentru instalarea pompelor de caldura;

c) pana la 6.000 lei pentru instalatie de producere a energiei termice pe baza de peleti, brichete, tocatura lemnoasa, precum si orice fel de resturi si deseuri vegetale, agricole, forestiere sau silvice.

In cazul cumularii in cadrul aceluiasi proiect a doua tipuri de instalatii, cuantumul finantarii solicitate nu poate depasi valoarea cea mai mare acordata unui tip de proiect din cele doua cumulate in cadrul programului.

4. Depunerea dosarului de finantare la agentia judeteana pentru protectia medilui pe raza careia domiciliaza solicitantul.

Dosarul de finantare va cuprinde urmatoarele:

a)

cerere de finantare nerambursabila, conform anexei nr. 2, completata prin tehnoredactare computerizata si semnata de solicitant, in original; (click

aici

pentru download)

b)

declaratie pe propria raspundere a solicitantului, conform anexei nr. 3, completata si semnata de catre solicitant, in original; (click

aici

pentru download)

c)

copie de pe actul de identitate al solicitantului;

d)

extras de carte funciara pentru informare nu mai vechi de 30 de zile sau extras de carte funciara pentru autentificare valabil la data depunerii cererii de finantare, care sa ateste dreptul de propritate/coproprietate al solicitatuluiasupra imobilului pe/in care se va realiza proiectul, in original, pentru solicitantii care detin individual un imobil;

e)

copia cartii funciare si extras de carte funciara individuala, pentru proprietati comune, pot fi maximum doua unitati individuale trecute pe aceeasi carte funciara, care adunate trebuie sa fie egale cu 1 (un) intreg;

f)

autorizatie de construire emisa solicitantului, in copie legalizata pentru imobilele aflate in constructie, valabila la data depunerii, inclusiv ordinul de incepere a lucrarilor emis in conformitate cu Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

g)

certificat de atestare fiscala privind plata obligatiilor la bugetul local, in original, valabil la data depunerii dosarului de finantare, eliberat de catre organele competente de pe raza carora isi are domiciliul solicitantul;

h)

adeverinta privind existenta contului bancar al solicitantului finantarii, emisa de o banca comerciala, in original;

i)

un plic pe care se va completa numele si adresa completa a solicitantului, titlul programului:

“Programul privind instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, inclusive inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire”, precum si sesiunea de depunere.

5. Verificare, analiza si aprobarea dosarelor de finantare.

6. Acordarea finantarii
Solicitantul a carui cerere de finantare a fost aprobata se prezinta la sediul agentiei judetene pentru protectia mediului pe raza caruia domiciliaza, pentru semnarea contractului de finantare nerambursabila, având asupra sa actul de identitate, in original.

Se considera renuntare la finantarea aprobata neprezentarea solicitantului pentru semnarea contractului de finantare nerambursabila in termen de 60 de zile de la comunicarea aprobarii dosarului de finantare, respectiv publicarea pe site-ul Autoritatii a listei dosarelor de finantare aprobate.

7. Decontarea cheltuielilor

Documente obligatorii necesare decontarii:
a) cererea de tragere, conform anexei nr. 1 la contractul de finantare nerambursabila, completata integral prin tehnoredactare computerizata si semnata de beneficiar;
b) contractul de executie, in copie legalizata;
c) factura fiscala/facturile fiscale, in copie (se va/se vor prezenta si in original, in vederea certificarii conformitatii de catre personalul agentiei judetene pentru protectia mediului responsabil cu derularea Programului);
d) documente bancare privind achitarea facturilor fiscale prezentate (extrase de cont cu viza institutiei financiar-bancare insotite de O.P.-uri) si/sau chitanta;
e) proces-verbal de receptie la terminarea lucrarilor in original;
f) certificatul de garantie emis de producator pentru instalatie, in copie;
g) un plic pe care se va completa numele si adresa completa a solicitantului, titlul programului:
“Programul privind instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, inclusive inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire”, precum si numarul si data contractului de finantare nerambursabila in baza caruia se solicita decontarea.

Dosarul de decontare se depune la sediul Autoritatii nu mai târziu de data de 31 octombrie a fiecarui an.
Sumele aprobate vor fi decontate de catre AFM nu mai tarziu de data 15 decembrie a fiecarui an.

CHELTUIELI ELIGIBILE:

1 – achizitia de instalatii pentru producerea de energie termica, inclusiv instalatii pentru inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie regenerabila;
2 – cheltuielile cu montajul si punerea in functiune a sistemului, efectuarea, verificarea probelor si incercarilor;
3 – taxa pe valoarea adaugata (TVA).

Sunt eligibile numai cheltuielile efectuate dupa semnarea contractului de finantare nerambursabila.

Firma noastra va poate oferi servicii de proiectare si consultanta pentru alegerea echipamentelor sau pentru completarea dosarului de finantare, pentru oferte de pret pentru echipamente si montajul acestora contactati firme specializate.

CONTACT

Dupa destinatie in mediul industrial spatiile se impart in doua mari categorii :

• birouri si anexe ;
• spatii de productie si de depozitare ;

Birourile si anexele cladirilor industriale se caracterizeaza prin dimensiuni mici ale spatiului, in care activitatea umana se desfasoara cu degajari reduse de caldura. In general pentru astfel de spatii nu se cer conditii deosebite ale parametrilor aerului si ca urmare prevad numai instalatii de incalzire si climatizare a aerului, lipsind instalatiile de ventilare.

In birourile si anexele cladirilor industriale datorita dimensiunilor reduse, locurile de munca se afla in apropierea peretilor si a ferestrelor, astfel se produce o degajare sporita de caldura prin radiatie, a oamenilor catre suprafetele delimitatoare. Ca urmare, pentru diminuarea acestui efect si asigurarea conditiilor de confort termic se recomanda alegerea sistemului de incalzire cu corpuri statice de incazire, ce cedeaza caldura prin radiatie si convectie. Iar pentru asigurarea confortului termic in timpul sezonului cald se vor alege aparate de climatizare locale (aparate de aer conditionat) de tip mono-split sau multisplit.

Incalzirea spatiilor de productie si de depozitare se face pentru asigurarea conditiilor termice necesare personalului, materialelor, utilajelor si instalatiilor sau impotriva condensarii vaporilor de apa pe suprfafete reci, de exemplu peretii caldirii, utilaje sau intalatiile din spatiile tehnologice cu umiditati ridicate. Atunci cand sunt locuri de munca in apropierea suprafetelor de inchidere (pereti, ferestre), se asigura si temperatura medie a suprafetelor respective.

In camerele de comanda pentru supravegherea procesului tehnologic, in care activitatea personalului se desfasoara cu un nivel ridicat de atentie, se prevad si instalatii de climatizare, care mentin in limite de confort parametrii aerului si in timpul verii.

Materia prima sau produsele finite pot necesita tolerante stranse ale temperaturii interioare (industria electronica si electrotehnica) sau a temperaturii si umiditatii relative a aerului (industria textila si chimica). Cum in mod obisnuit aceste conditii se imbina cu cele privind calitate a aerului se realizeaza o incalzire cu aer cald cu ajutorul instalatiilor de ventilare mecanica termostata (temperatura constata), respectiv de climatizare (temperatura si umiditate constante).

Incalzirea pentru impiedicarea inghetarii unor instalatii se prevede in unele spatii de depozitare sau spatii de productie. Astfel, in depozitele cu instalatii de incendiu cu sprinklere, utilizarea solutiei cu conducte de incendiu goale ce urmeaza sa fie umplute cu apa in caz de incendiu, necesita o automatizare complicata. Pentru motive de economie de energie aceasta solutie este preferata fata de solutia mai simpla de mentinere a apei in conductele de incendiu si de realizare a unei incalziri reduse a spatiului (5 °C) care sa impiedice inghetarea apei in instalatiile de stingerea incendiului.

In cazul procese de productie in care densitatea mica a personalului nu justifica incalzirea pentru asigurarea conditiilor de munca, ea nefiind ceruta nici de procesul tehnologic se evita si incalzirea spartiilor pentru protejarea impotriva inghetului a instalatiilor. In aceste cazuri protectia instalatiilor impotriva inghetului se face prin termoizolarea conductelor si aparatelor.

Protejarea contra condensarii vaporilor pe suprafete reci se face prin incalzirea acestora, pentru a impiedica degradarea peretilor prin actiunea vaporilor condensati sau deteriorarea marfurilor peste care ar putea picura vapori de apa condensata pe tavan. In toate aceste situatii, prevederea instalatiei de incalzire este combinata cu o pretectie termica corespunzatoare a elementelor de inchidere si cu masuri de colectare a condesului depus pe suprafetele neprotejate termic (ex luminatoarele de pe acoperis).

In toate spatiile de productie in care se pun conditii de limitarea nocivitatilor in aerul interior (degajari de praf, gaze , mirosuri, umiditate. caldura) si nu exista posibilitatea realizarii unei ventilari naturale eficiente se prevede o instalatie de ventilare mecanica, ce realizeaza si incalzirea si climatizarea aerului interior.

Incalzirea cu aer cald, folosind instalatii de ventilare nu asigura decat o cedare de caldura prin convectie. De aceea cand exista locuri de munca in zona perimetrala a spatiilor de productie, pentru asigurarea conditiilor de confort termic, sistemul de incalzire cu aer cald se combina cu cel de incalzire cu radiatoare.

In spatiile mari, neventilate mecanic, pentru asigurarea unei incalziri omogene, mai ales atunci cand inaltimea este mare si agentul termic are temperature ridicate, se foloseste sistemul de incalzire prin radiatie, cu aparate de incalzire amplasate orizontal la partea superioara. In zona perimetrala se prevad aparate amplasate vertical sau inclinat, atunci cand sunt locuri de munca in aceasta zona.

Pentru spatiile mari neventilate mecanic, in care nu se poate folosi sistemul de incalzire prin radiatie, datorita unor ecrane (utilaje, mijloace de transport) sau inaltimi reduse, se foloseste sistemul de incalzire cu aer cald care se suplimenteaza cu radiatoare in zona perimetrala.

De acest program pot beneficia:

• unitati administrativ-teritoriale;
• institutii publice;
• unitati de cult.

Beneficiarii, institutiile publice sau unitatile de cult pot depune proiecte de finantare in cadrul Programului “Casa Verde” pentru imobile aflate in proprietatea ori in administrarea acestora. In cadrul Programului se pot realiza proiecte privind inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala, energie eoliana, energie hidro, biomasa, gaz de fermentare a deseurilor, denumit si gaz de depozit, gaz de fermentare a namolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate si biogaz sau orice alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului.

Unitatile administrativ-teritoriale, institutiile publice si unitatile de cult  care doresc participarea la Program trebuie sa depuna urmatoarele documente:

• cererea de finantare nerambursabila;
• copia certificatului de înregistrare fiscala;
• copia hotararii consiliului local, consiliului judetean din care sa rezulte acordul cu privire la participarea la Program;
• documente din care sa rezulte calitatea solicitantului de proprietar sau administrator al imobilului în care se va monta sistemul de incalzire;
• hotararea consiliului local sau a consiliului judetean privind aprobarea studiului de fezabilitate, conform anexei nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii;
• declaratia pe propria raspundere ca sunt prevazute in buget sumele necesare cofinantarii proiectelor de mediu sau hotararea consiliului local prin care se obliga la asigurarea surselor financiare necesare in vederea sustinerii contributiei proprii in cazul in care proiectul va fi selectat in vederea finantarii de catre Autoritate;
• studiul de fezabilitate elaborat potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr. 28/2008.

Se poate obtine finantare de pana la 90% din cheltuielile eligibile ale proiectului. Cuantumul maxim de finantare pentru beneficiari :

• Cuantumul finantarii pentru institutiile publice nu poate depasi valoarea de 2.000.000 lei;
• Cuantumul finantarii pentru unitatile de cult nu poate depasi valoarea de 500.000 lei;
• Cuantumul finantarii in cazul unitatilor administrativ teritoriale nu poate depasi urmatoarele valori:
  • 4.000.000 lei pentru unitatile administrativ-teritoriale cu un numar de locuitori mai mare de 100.000;
  • 3.000.000 lei pentru unitatile administrativ-teritoriale cu un numar de locuitori cuprins intre 50.000 si 100.000;
  • 2.000.000 lei pentru unitatile administrativ-teritoriale cu un numar de locuitori cuprins intre 20.000 si 50.000;
  • 1.000.000 lei pentru unitatile administrativ-teritoriale cu un numar de locuitori cuprins intre 3.000 si 20.000;
  • 500.000 lei pentru unitatile administrativ-teritoriale cu un numar de locuitori mai mic de 3.000.

Sunt considerate eligibile urmatoarele cheltuieli efectuate în cadrul Programului:

• cheltuielile prevazute pentru realizarea investitiei conform studiului de fezabilitate (instalatii, echipamente, subansamble, constructii aferente instalatiilor);
• cheltuielile cu montajul sistemelor, efectuarea, verificarea probelor si incercarilor;
• taxa pe valoarea adaugata (TVA);
• cheltuielile cu consultanta, studii de fezabilitate, proiectul tehnic, in limita a 8% din cheltuielile pentru investitia de baza.

Incercarea de etanseitate la presiune se va efectua inainte de montarea armaturilor de serviciu si a aparatelor, pozitiile acestora fiind busonate. Presiunea pentru incercarea la etanseitate la rece, ca si pentru incercarea de etanseitate si rezistenta la cald, va fi egala cu 1,5 x presiunea de regim dar nu mai mare de 6 bari. Instalatiile se vor mentine sub presiune cel putin 20 min, timp in care nu se admite nici o scadere a presiunii.Presiunea se va citi pe un manometru montat pe pompa ce se va amplasa in punctul cel mai de jos al instalatiilor.

Incercarea de functionare a instalatiilor se va efectua verificandu-se daca toate punctele de consum asigura debitul prevazut de proiect. Verificarea se va face prin deschiderea numarului de robinete de consum, corespunzator simultaneitatii si debitului de calcul. Precizarea numarului de robinete ce vor fi deschise se va face de catre proiectant. Temperatura apei la punctele de consum trebuie sa corespunda prevederilor din proiect.

Se va verifica modul de fixare, stabilitate si distantele de sustinere ale conductelor fixate pe pereti, tavane, etc., paralelismul conductelor si distantele intre izolatia conductelor, tinand seama de natura materialelor si de prevederile prescriptiilor specifice.
Se va verifica corecta amplasare a punctelor fixe, a pieselor de dilatare si a mansoanelor de protectie, astfel incat sa se asigure dilatarea libera a conductelor.
Incercarea de etanseitate si rezistenta la cald se va face mentinandu-se in functiune instalatiile de apa calda si circulatie timp de 6 ore, apa din instalatie avand temperatura maxima. In afara de etanseitate, la aceasta incercare se va urmari modul in care se comporta diversele elemente ale instalatiei ca urmare a dilatarilor si a eforturilor mecanice suplimentare datorate acestora.
Dupa racirea completa se va repeta incerarea de etanseitate la presiune rece. Obictele sanitare sa fie intregi, necrapate, sa aiba culoare uniforma, sa nu aiba smalt sarit, etc. si sa corespunda ca numar, marime, model, calitate si pozitie de montaj cu cele prevazute in proiect.
Pozitia de montaj a obiectelor sanitare, a armaturilor si accesoriilor sa permita utlizarea lor in bune conditii, verificandu-se respectarea cotelor si distantelor de montaj prevazute in prescriptii, atat intre obiecte cat si intre acestea si elementele de constructii.Obiectele sanitare sa fie solid fixate pe postamente, console, etc., iar acestea din urma sa fie prinse rigid in elementele constructiei.
Sifoanele obiectelor sanitare sa asigure scurgerea normala a apei din obiectele sanitare respective. Nu se admit scapari de apa pe la sifon sau conducta de racord.
Robinetele si bateriile sa asigure jet continuu de apa, inchiderea perfecta si o manevrare usoara.
Robinetele de trecere sa fie usor accesibile pentru reparatii.
Preaplinul obiectelor sanitare sa asigure scurgerea debitului de apa dat de armatura de alimentare cu apa la o functionare normala (debit mediu).

La punctele de consum apa sa fie limpede si sa nu lase pete de rugina sau de ulei pe obiecte.
In timpul functionarii sa nu apara in nici o parte a instalatiei zgomote suparatoare. In cazul aparitiei zgomotelor pronuntate la robinetele cu plutitor pentru WC sau la armaturile sanitare montate pe celelalte obiecte se vor remedia armaturile respective prin inlocuirea garniturilor, sau ventilelor, sau altele.

Se va verifica daca s-a facut dezinfectia conductelor. Dezinfectarea se face cu apa continand 20-30 mg/l clor activ, care trebuie sa ramana in retea cel putin 24 ore. Dupa acest interval de timp se elimina apa cu clor din conducte si se spala cu un curent de apa curata. Spalarea se face cu apa curata timp de minim 2-3 ore.

In cadrul targului au fost prezenti 65 de expozanti (producatori, furnizori, prestatori de servicii si distribuitori) si au avut loc 6 conferinte (5 conferinte internationale si un workshop national) dedicate specialistilor din domeniu:

• Retele electrice inteligente;
• Bioenergie – a III-a conferinta internationala;
• Hidroenergie – a III-a conferinta internationala;
• Energie eolina – a III-a conferinta internationala;
• Energie solara  – a II-a conferinta internationala;
• Eficienta energetica – prima conferinta internationala;

Ministrul mediului si padurilor, domnul Laszlo Borbely, a declarat in mesajul pentru Targul international RENEXPO® South-East Europe ca : “Nu trebuie sa uitam ca Romania si-a asumat ca pana in 2020 sa reducem cu 20% emisiile de gaze cu efecte de sera, iar ponderea surselor de energie regenerabila sa fie de 24%. Tinand cont de aceste obiective clare, trebuie sa sustinem in continuare aceste programe pe de o parte prin alocarea unor sume consistente, dar si creand mecanisme suple pentru accesarea acestor fonduri ”. Fondurile la care face referire ministrul sunt programele “Casa Verde ” dedicate persoanelor fizice, unitatilor administrativ teritoriale si pentru operatorii economici.

Din punctul meu de vedere singurele minusuri ale acestui targ au fost :

1. Principalele produse promovate au fost panourile fotovoltaice si turbinele eoliene, ambele produse fiind promovate la scara mare,  pentru investitii de mari.
2. Nu stiu daca aceasta este intentia organizatorilor acestui eveniment dar parerea mea este ca pentru o promovare cat mai buna a energiilor regenerabile tinta de  public a expozitiilor si targurilor din domeniu nu ar trebui sa fie cei implicati direct in domeniu ci beneficiarul/utilizatorul  final al tehnologiilor.

Cele mai interesante staduri de la targ au fost :

Herz Romania – au prezentat centrale termice pe lemn si peleti, panouri solare pentru producere de apa calda, adresandu-se direct consumatorului;
Ameco – producator de peleti si brichete de lemn;
Miscanthus Giganteus - doua standuri ce promovau culturile  de  “Iarba Elefantului”
Trade Magazines – stand de reviste, pliante si prezentari de specialitate – concept nou pentru toate targurile din domeniul instalatiilor din Romania.
T&T – standul revistei tehnica si tehnologie;
Asset  System – jucarii si machete cu functionare pe baza de panouri fotovoltaice.

1. Caldura cheltuita

La incalzirea incaperilor, caldura cheltuita rezulta din cantitatea de combustibil si puterea lui calorifica, sau din cantitatea de caldura a unui agent termic oarecare si diminuarea continutului lui de caldura. Cat de mare este partea din caldura consumata care este folosita drept caldura utila si cea care este considerata pierduta, este greu de determinat.

2. Caldura utila

Caldura utila se poate defini ca fiind acea caldura care trebuie furnizata incaperilor de incalzit, in cadrul unui program de incalzire prestabilit pentru fiecare incapere, ca durata si cantitate. Programul de incalzire trebuie dedus din utilizarea incaperii si de temperatura interioara necesara, tinand seama de necesarul de caldura care se modifica in functie de conditiile meteorologice exterioare, temperatura incaperilor invecinate si felul de exploatare a instalatiei. Nici prin calcule, nici prin experiante, nu se poate intocmi exact pentru fiecare caz in parte un asemnea program ideal de incalzire.

In plus, experienta ne arata ca se poate atinge un grad predeterminat de incalzire a unei incaperi cu cheltuirea unor mijloace foarte diferite, de exemplu cu aport de caldura mare in regim de incalzire intermitent sau cu aport de caldura redus in regim de incalzire continuu. Confortul obitnut in incaperi poare sa fie in aceste cazuri acelasi si nu se poate anticipa cu usurinta care metoda de exploatare este mai eficienta din punct de vedere economic.

3. Pierderile de caldura

Greutati asemanatoare apar la definirea si determinarea prin calcule sau experimental a diferitelor pierderi ale unui proces de incalzire. Cel mai simpou pot fi determinate piederile la producerea sau transformarea caldurii in centrala termica. Aceste piederi se caracterizeaza pentru cazane autonome prin randamentul cazanelor. Atunci cand intervin si schimbatoare de caldura trebuie luate in considerare si pierderile lor proprii. Daca se includ si piederile de caldura in celelalte instalatii ale unei centrale termice, se poate vorbi de un randament total al instalatiei.

Alte pierderi se produc la distributia caldurii, si anume in conducte. Atunci cand condcutele trec prin incaperi de incalzit, caldura pe care acestea o cedeaza contribuie la incalzirea cladirii.
Aceasta este partial valabil chiar si pentru conductele amplasate in pivnite sau poduri, deoarece prin incalzirea acestor spatii se reduce necesarul de incalzire al etajelor invecinate. Pierderile de caldura din reteaua de distributie, inclusiv pierderile conductelor in centrala termica, pot fi calculate cu aproximatie pentru diferiti agenti termici si temperaturi interioare.

Insfarsit, mai sunt de luat in considerare si pierderile la livrarea locala a cladurii. Ele se produc datorita :

1. supraincalzirii incaperilor de incalzit in timpul orelor de utilizare;
2. caldurii cedate in perioade de timp nedorite;
3. caldurii cedate unor incaperi care nu trebuie incalzite sau trebuie incalzite partial;

Pierderile mentionate la punctele 1. si 2. se produc datorita unei reglari centrale imperfecte (exploatarea si temperatura de tur a instalatiei de incalzire cu apa calda nu este adaptata in mod corect conditiilor climatice, impartirea instalatiei pe grupe locale nu este facuta, incorecta dimensionare a suprafetelor de incalzire) si a unei adaptari locale insuficiente a cedarii de caldura la necesarul de incalzire. Pierderile indicate la punctul 2. depinde deasemenea si de inertia instalatiei de incalzire si de posibilitatile de reglare si control a generatorului de caldura. Pierderile de la punctul 3. se datoreaza in primul rand greselilor de proiectare si de dimensionare a suprafetelor de incalzire.

In timp ce anumite pierderi la producrea sau transportul caldurii sunt inevitabile daca instalatia de incalzire a fost corespunzator proiectata si este exploatata corect, pierderile la distributie pot fi suprimate sau cel putin reduse in mod considerabil.

Economiile realizate printr-o deservire atenta sau prin introducerea aparatelor de reglare se refera in primul rand la pierderile legate de livrarea caldurii. Ele pot fi calculate sau masurate cu precizie pentru o sitatie data. O indicatie a oridnului lor de marime la o cladire incalzita este data de masurarile de temperatura efectuate in numeroase incaperi. Depasirea temperaturii medii a claditii fata de valoarea prescrisa este un indiciu pentru perderile provocate la livrare si permite -  prin comparatie cu diferenta dintre temperatura interioara si temperatura exterioara – calcularea cresterii relative a consumului de caldura, datorita supraincalzirii.

Uneori, economia de caldura obtinuta printr-o exploatare mai buna , se poate dovedi prin masurarea caldurii consumate, de exemplu comparand consumul de caldura a unei instalatii de incalzire, inainte si dupa montarea aparaturii de reglare automata. Rezultate indiscutabile pot fi obitnute numai atunci cand toti ceilalti factori care influenteaza consumul de caldura sunt :  starea si deservirea instalatiei, utilizarea cladirilor si conditiile meteorologice raman constante. Asemea situatii se obtin numai rareori in practica exploatarii unei instalatii de incalzire.

4. Randamentul instalatiei de incalzire

Potrivit cu cele aratate, caldura utila (ca rest al bilantului termic dintre caldura consumata si pierderile de caldura),  nu se poate determina cu certitudine nici direct nici indirect. Prin aceasta la instalatiile de incalzire, notiunea de randament pierde din importanta. Numai pentru  unele procese partiale, ca de exemplu producerea sau transformarea de caldura sau la instalatiile mai mari, intr-o anumita masura pentru distributia caldurii, randamentele pot si stabilite si la nevoie verificate.

Aceasta metoda de incalzire a fost inlocuita mai tarziu cu arderea de carbuni de lemn in vase speciale, insa fata gratare; carbunele era asezat in aceste vase in stare incandescenta, in straturi, iar prin alimentarea cu aer suficient, arderea se facea incet, aproape complet, fara fum. Data fiind abundenta padurilor, acest sistem de incalzire a fost destul de larg folosit vreme indelungata; astfel, in 1970, Parlamentul din Londra se mai incalzea cu vase cu mangal incandescent. Randamentul  acestui fel de incalzirea era destul de ridicat, caci toata caldura produsa se degaja in incapere.

O noua etapa de dezvoltare a tehnicii incalzirii o constituie arderea combustibilului intr-un fel de sobe sau camine primitive, care serveau la prepararea hranei, la inceput cu eliminarea produselor arderii direct in incaperi, iar mai tarziu (incepand cu secolul XI-lea al erei noastre), cu evacuarea produselor arderii in exterior, prin burlane.

Drept cele mai vechi instalatii de incalzire centrala se pot considera hipocaustele, utilizare de romani. Acestea constau dintr-un focar, din care gazele de arderea treceau pe sub pardoseala incaperii si transmiteau caldura in sus. Gazele ieseau apoi deasupra acoperisului prin cosuri din placi sau din olane de argila, montate aparent, care serveau in acelasi timp si drept elemente de incalzire.

Prin imbunatatirea continua a acestui sistem a aparut sistemul de incalzire cu canale de aer cald. Sistemul era alcatuit dintr-un focar in care erau asezate blocuri de granit ce se incalzeau pana la incandescenta, dupa care aerul incalzit ce trecea peste aceste blocuri se ridica in mod natural prin diverse canale in incaperile de incalzit. Incalzirea prin acest sistem a peretilor si a pardoselilor, care aaceau o inertie termica mare, asigura mentinerea unei temperaturi corespunzatoare pentru un timp mai indelungat. Acest sistem a fot folosit pana la sfarsitul secolului trecut.

Catre sfarsitul secololui al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea sunt mentionate primele instalatii de incalzire cu abur (in Rusia si in Germania).

Dupa 1830 apar primele instaltii de incalzire cu apa calda (in Rusia in anul 1832, in Anglia 1834, in America in 1877 etc.).

Ca etapa superioara a dezvoltarii tehnicii instalatiilor de incalzire trebuie privita privita centralizarea aprovizinarii cu caldura si transportul ei la distanta. La inceput s-a dezvoltat transportul la distanta al aburului de inalta presiune apoi al apei supraincalzite.

In ultimii ani, in dezvoltarea tehnicii incalzirii si ventilarii, s-au realizat succese importante, reusind a se asigura mentinerea in mod automat a temperaturii, umiditatii si vitezei aerului, corespunzatoare conditiilor optime de igiena si confort.

La noi in tara, primele instalatii de incalzire centrala s-au executat la Teatrul National din Bucuresti (cladit in anul 1856) si la Ateneul Roman din Bucuresti (cladit in anul 1888), ambele funtionand cu abur.

Sursa : “Incalziri Centrale” – H. Hornstein;  Editura Tehnica, Bucuresti – 1962.

Principiul de funtionare este cel al unei pompe de caldura aer-apa, extragerea caldurii din aer ca sursa regenerabila de energie pentru producere de apa calda menajera. Transferul de caldura intre aer si apa facanduse printr-un ciclu termodinamic cu ajutorul agentilor frigorifici nepoluanti (R134a si R407c):

1. Agentul frigorific in stare lichida  trece prin vaporizator si cu ajutorul caldurii absorbita de din aer, trece in stare de vapori.
2. In compresor este marita presiunea vaporilor de agent frigorific ceea ce duce la o crestere de temperatura.
3. In condesator agentul trece din nou in stare lichida cedand caldura apei calde menajera.
4. Presiunea si temperatura apei sunt reduse pana la starea initiala prin trecerea agentului frigorific prin ventilul de expansiune.

Prin modul in care sunt montate conductele de aspiratie si refulare a pompei de caldura, aceasta poate fi folosita si la recirea, ventilarea si dezumificarea unor incaperi:

Recuperarea caldurii degajata de echipamente in incaperile tehnice. Aspiratia si refularea facanduse in camera tehnica.

Racirea si dezumificarea aerului din depozite de alimente/ pivnite/ crame. Aerul este aspirat din incapere si refulat inapoi dezumidificat si cu o temperatura scazuta.

Dezumidificarea aerului din uscatorii.

Ventilarea incaperilor prin folosirea metodelor compinate de aspiratie si refulare. Aspiratia si refularea facanduse controlat atat de la interior si de la exterior, acest lucru permitand o tratare completa a aerului din interorul unei incaperi (Introducere de aer proaspat, dezumidificare, racire sau incalzire ).

Producatori de astfel de pompe de caldura :

http://www.ostwest.ro/

http://www.aristonheating.ro/

http://www.coolwex.com/

Share

CONSTRUCT EXPO AMBIENT:
- Produse pentru amenajari interioare si exterioare (pardoseli-parchet, marmura, placi ceramice, mobilier de baie, tapet, ferestre si usi, piscine & SPA;
CONSTRUCT EXPO ANTREPRENOR:
- materiale de constructii (piatra, zidarii, structuri beton armat, structuri de lemn, structuri metalice, termo si hidroizolatii, invelitori), instalatii electrice, echipare de santier;
CONSTRUCT EXPO UTILAJE:
- utilaje pentru constructii, componente si servicii, accesorii si piese de schimb pentru utilaje de constructii
ROMTHERM:
- echipamente de incalzire si conditionare a aerului, instalatii sanitare.

Impresia generala a fost aceeasi ca si la celalalte expozitii din domeniul constructiilor ce au avut loc anul acesta, bugete mici de marketing, oameni nu foarte bine pregatiti si lipsa din cadrul evenimentului unor firme mari (Romstal, Rehau, Baduc, Wilo, etc).