Daca aflati inaintea noastra informatii despre alte evenimente interesante din domeniu  va rugam sa ne anuntati.

9-11 noiembrie 2011, Sala Palatului București

RENEXPO^® SOUTH-EAST EUROPE, cel mai mare si important eveniment pe energie regenerabilă si eficienă energetică al României, revine cu cea de-a IV-a editie la Sala Palatului din Bucuresti, între 9-11 noiembrie 2011. Programul evenimentului cuprinde târgul cu aproape 100 de expozanti, forumuri si conferinte de specialitate pentru prezentarea celor mai noi evolutii în domeniul productiei de energie regenerabilă, distributia si utilizarea eficientă inteligentă a energiei.

Din 2008 RENEXPO^® SOUTH-EAST EUROPE a devenit cunoscut ca fiind una din cele mai mari platforme de energie din regiunea de Sud-Est a Europei si un punct de întâlnire în capitala României pentru persoane cheie si experti. A IV-a editie promite un succes mai mare ca oricând în România, având în vedere că înainte cu 6 săptămâni de la târg spatiul expozitional a fost vândut în totalitate!
Anul acesta vor fi prezente în jur de 100 de expozanti din care 40% internationali din 15 tări europene. Mai mult decât atât, cele 7 conferinte internationale pe energie eoliană, energie solară, case pasive, RES în clădiri mari, hidroenergie, bioenergie si business exchange forum sunt programate pentru a găzdui cel putin 600 de participanti care vor avea oportunitatea să asculte prezentări ale unor nume sonore precum  László BORBÉLY – Ministrul Mediului si al Pădurilor din România, Pedro DIAS – Secretar General Adjunct, ESTIF, Zoltan NAGY – Director General  Energy Regulatory Department, ANRE si multi altii.

Târgul international vă asteaptă cu teme precum: energia eoliană, energia solară, hidroenergie, bioenergie, constructii eficiente energetic si renovare, servicii energetice si cogenerare. Printre obiectele expuse se vor număra turbinele eoliene,  machete de centrale de biogaz,  machete de case pasive, masini electrica si multe altele.

Parcurile Solar si Eolian sunt o parte separată a târgului, unde expozanti din aceste domenii pot fi găsiti mai usor de către vizitatorii de specialitate. Printre companiile expozante se numără: Gamesa, Siemens, Prenecon, Productie Energie Verde, Eurosat, Turboden, Gehrlicher Solar, Enercon GmbH, Wind Power Energy, Global Wind Power SRL, Energobit Group SA si multe altele.

RENEXPO^® SOUTH-EAST EUROPE a obtinut si în acest an sprijinul Ministerului Mediului si al Pădurilor si sponsorizare din partea unor companii internationale ca:  Gamesa, Prenecon, Siemens, REC Group, Vestas, GDF SUEZ, YTONG, BOSCH, MARTIFER SOLAR si ISOVER.

Ceremonia oficială de deschidere pe 9 noiembrie 2011,  va fi sustinută printre altii, de către domnul László BORBÉLY – Ministrul Mediului si al Pădurilor, de Eugen-Dicones CURTEANU – Secretar de Stat, Ministerul Dezvoltării Regionale si Turismului si  Liviu BUZILA – sef al  UK Trade & Investment.

Un alt punct culminant al RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE în Bucuresti este  Forumului Expozantilor si Forumul Montatorilor de Turbine Eoliene unde companiile îsi pot prezenta serviciile si produsele, iar consumatorii finali pot participa la aceste evenimente în mod gratuit.

Mai multe informatii despre cel mai mare târg pe energie regenerabilă al României,  RENEXPO^®  SOUTH-EAST EUROPE, puteti găsi pe www.renexpo-bucharest.com.

Contact si informatii:

REECO RO Expoziţii S.R.L.
B-dul. Revoluţiei, Nr. 96, Ap. 4, 310025 Arad
Phone: +40 (0) 257-23099 – 9
Fax: +40 (0) 257-23099 – 8

info@reeco.ro

www.reeco.ro

proiectareinstal.ro si SC KAMIN SRL in calitate de parteneri media ai  RENEXPO®  va invita la in perioada 9-11 noiembrie 2011 la tagul RENEXPO® SOUTH-EAST Europe 2011. Pentru a primi o invitatie din partea noastra va rugam sa completati formularul de mai jos  sau formularul de AICI  apoi veti primi invitatia pe mail.

A IV – Conferinta  Internationala – Bioenergia in Romania

Biomasa este cuvantul cheie care va domina industria energiilor regenerabile pana in anul 2020, – spun investitorii straini care in tot mai mare numar se arata interesati sa construiasca in Romania, centrale electrice sau termice ce produc energie fara a polua mediul inconjurator. RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE, al 4-lea targ de energie a Romaniei va aduce la un loc experti si persoane cheie din acest domeniu la un eveniment central, in perioada 9-11.11.2011, la Sala Palatului din Bucuresti.

Tinta europeana de utilizare a surselor de energii regenerabile pentru 2020 este: ponderea energiei regenerabile din totalul consumului de energie trebuie sa atinga 20%. Conform statisticilor Transelectrica, totalul de energie produs in Romania din bioenergie pe anul 2011, pana in prezent, este de 25,252 MW, ceea ce reprezinta 0,124% din productia de energie pentru toata tara.

Pentru atingerea tintei propuse, 65% din totalul energiei regenerabile consumate va proveni din biomasa, sustin expertii. In prezent, principala sursa de biomasa pentru obtinerea de peleti o reprezinta deseurile de material lemnos dar pentru viitor se preconizeaza ca ponderea sa fie data de culturile energetice.

RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE, creeaza  pentru a IV-a oara punctul de intalnire din domeniul bioenergiei din Romania si Europa de Sud-Est, aducand la un loc experti atat la targul de specialitate cat si la cea de-aIV-a Conferinta Internationala – Bioenergia in Romania, care va avea loc pe 11 noiembrie 2011, la Sala Palatului din Bucuresti.

Conferinta va fi impartita in 3 sesiuni si va trata tematici precum: cogenerarea; biocombustibili, bioetanol, biokerosen, uleiuri, plante energetice, biomasa si cele mai bune exemple practice. In cadrul conferintei se vor reuni persoane cheie din acest domeniu: invitat special Cristian Apostol – Secretar de Stat, Ministerul Mediului si al Padurilor; Michel Esteve – GDF SUEZ Energy Services, Franta; Prof. Stefana Jurcoane – USAMV Bucuresti; Lajos Vajda – Asocia_ia Green Energy; Cristian Butoi - Reprezentant Wärtsila Ungaria si altii.

Compania internationala GDF SUEZ Green Energy Franta, sponsorul conferintei, va sustine prin reprezentantul sau Michel Esteve, discutii pe tema: Biomasa Solida pentru producerea de “Energie Verde”, iar Prof. Stefana Jurcoane, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Bucuresti va prezenta lucrari despre: Obtinerea de Biokerosen in Romania din Uleiuri Camelina si despre Bioetanol din Materiale Celulozice. In paralel cu conferinta va avea loc si al 4-lea targ pentru energie a Romaniei, RENEXPO SOUTH – EAST EUROPE unde diverse companii din domeniul bioenergiei isi vor expune produsele timp de trei zile, in perioada 9-11 noiembrie 2011.

Mai multe informatii despre cel mai mare eveniment din domeniul energiei regenerabile in Romania, RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE si despre A IV-a Conferita Internationala – Bioenergia in Romania puteti gasi pe www.renexpobucharest.com .

Contact si informatii:

REECO RO Expozitii S.R.L.

B-dul. Revolu_iei, Nr. 96, Ap. 4, 310025 Arad

Phone: +40 (0) 257-23099 – 9

Fax: +40 (0) 257-23099 – 8

info@reeco.ro

www.reeco.ro

]]> http://proiectareinstal.ro/2011/09/16/biomasa-%e2%80%93-o-investitie-durabila-redescoperita-la-a-iv-conferinta-internationala-bioenergia-in-romania/feed/ 0 http://proiectareinstal.ro/2011/09/06/renexpo%c2%aesouth-east-europe-al-iv-lea-eveniment-cu-un-succes-garantat/ http://proiectareinstal.ro/2011/09/06/renexpo%c2%aesouth-east-europe-al-iv-lea-eveniment-cu-un-succes-garantat/#comments Tue, 06 Sep 2011 07:17:45 +0000 admin http://proiectareinstal.ro/?p=1157 RENEXPO®SOUTH-EAST EUROPE -

Al IV-lea eveniment cu un succes garantat

            Al IV-lea targ international pentru energie al Romaniei – interes dublu pentru promovarea energiilor regenerabile in Romania RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE, cel mai mare si semnificant  veniment din domeniul energiei regenerabile in Romania, revine cu cea de-a IV-a editie la Sala Palatului din Bucuresti, intre 9-11 Noiembrie 2011. Programul include targul, forumuri si conferinte de experti pentru a prezenta cele mai noi evolutii in domeniile productiei de energie regenerabila, distributiei energiei inteligente si utilizarea eficienta a energiei.

                Din 2008 a devenit cunoscut ca unul din cele mai mari platforme de energie din regiunea de Sud-Est a Europei si un punct de intalnire in capitala Romaniei pentru persoane cheie si experti. A IV-a editie promite un succes mai mare decat oricand in Romania, deorece cu 2 luni inainte de eveniment 85% din spatiul expozitionaleste deja vandut.

                Targul international va  asteapta cu tematici precum: energie eoliana, energie solara, hidroenergie, biogaz, pompe de caldura si energie geotermala, constructii eficiente energetic si renovare, servicii energetice, cogenerare si multe altele.

                Parcul Solar si Eolian este o zona separata a targului, unde expozanti din acest domeniu se vor aduna, pentru a putea fi gasiti mai usor de catre vizitatorii de specialitate. Printre companiile expozante se numara: Gamesa, Siemens, Prenecon, Productie Energie Verde, Eurosat, Turboden, Gehrlicher Solar, Enercon GmbH, Wind Power Energy, B-Team Consulting & Services, Global Wind Power SRL, Energobit Group SA si multi altii.

                RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE a obtinut si in acest an, sprijinul Ministerului Mediului si al Padurilor si sponsorizare internationala de la companii ca: Gamesa, Prenecon, Siemens, REC Group, Vestas, GDF SUEZ.

                Mai multe conferinte de insotire cu subiecte de energie regenerabila: energie eoliana, energie solara, biomasa, hidroenergie precum si un forum international pentru schimburi de afaceri si altele, vor avea loc ca parte a targului, unde autoritatile publice nationale si internationale, asociatii, oameni de stiinta si companii vor prezenta tendinte, rezultate de cercetare, tehnologii si inovatii din domeniul lor.

                Mai multe informatii despre cel mai mare eveniment din domeniul energiei regenerabile in Romania, RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE, puteti gasi pe www.renexpo-bucharest.com.

Contact si informatii:
REECO RO Expozitii S.R.L.
B-dul. Revolu_iei, Nr. 96, Ap. 4, 310025 Arad
Phone: +40 (0) 257-23099 – 9
Fax: +40 (0) 257-23099 – 8
info@reeco.ro
www.reeco.ro

SANICONDENS CLIM Deco

Pompa SANICONDENS CLIM Deco permite evacuarea apei de condens de la un aparat de aer conditionat montat pe perete.Dimensiunile mici ale pompei permit ca montarea acesteia sa se faca foarte usor, chiar sub unitatea de aer conditionat.

SANICONDENS CLIM Mini

SANICONDENS CLIM Mini este o pompa de evacuare a apelor de condens provenite de la aparatele de aer conditionat.
Dimensiunile sale reduse permit ca aceasta pompa sa fie instalata cu usurinta in interiorul aparatelor de aer conditionat montate pe perete.
Capabila sa aspire pana la 2m, SANICONDENS CLIM Mini stie sa se faca discreta datorita nivelului sau sonor redus, inferior valorii de 21 dB (A).
Pompa este livrata impreuna cu toate accesoriile de fixare si de racordare, astfel ca este foarte usor de instalat.

SANICONDENS CLIM Mini este formata din doua elemente principale: blocul de detectare şi blocul pompei. Apele de condens patrund mai intai in blocul de detectare. Atunci cand nivelul din interiorul acestuia este destul de ridicat, pompa se declanseaza si aspira apele de condens, cu scopul de a le evacua.
SANICONDENS CLIM Mini este etansa (IP64) si este echipata cu sisteme de siguranta care ii asigura o functionare optima si fara incidente.

SANICONDENS CLIM Pack

SANICONDENS CLIM Pack este un kit cu instalare rapida si discreta, pentru aparatele de aer conditionat.
Kitul contine pompa SANICONDENS CLIM Mini si un ornament in care se amplaseaza aceasta (cot de mascare).
Veti aprecia nu numai usurinta sa de instalare, dar si discretia pompei si designul sau estetic.

Accesorii furnizate: furtun flexibil (2m) pentru evacuarea apelor de condens, tub aerisire, cablu de alimentare, accesorii pentru montaj pe perete.

SANICONDENS Plus

SANICONDENS Plus evacueaza apele de condens provenite de la centralele termice si aparatele de aer conditionat. Este o pompa de mici dimensiuni ce poate fi montata usor pe perete sau pe podea. Fiind fabricata din polipropilena, ea suporta chiar si apele uzate acide. Este rezistenta si la aciditatea de condens (ex: cazane cu condensare). Echipata cu un dublu circuit de alarmare (avertizor sonor + oprire aparat), pompa SANICONDENS Plus poate fi utilizata de asemenea si pentru recuperarea apei reziduale de la un boiler electric.
Gratie formei sale simetrice si a celor 4 intrari (2 de fiecare parte), pompa SANICONDENS Plus se adapteaza cu usurinta la orice tip de instalare.

Accesorii furnizate: supapa antiretur, kit de fixare pe perete, conexiune pentru alarma, 2 m cablu electric, 6 m furtun pentru evacuare.

Născut în data de 23 septembrie 1861, în Albeck, lângă Ulm, Robert Bosch a fost un vizionar în domeniul tehnologiei, propulsând compania spre succesul internaţional încă din timpul vieţii sale. Începând din 1886 şi până în prezent, cheia succesului produselor Bosch a fost gradul ridicat de inovaţie şi accentul pus pe calitate. Aceste caracteristici i-au permis lui Robert Bosch, fondatorul companiei, să stabilească o bază sigură pe pieţele internaţionale, începând chiar de la finalul secolului 19. ’’Prefer să pierd bani, decât încrederea clientului’’ era una din devizele lui Robert Bosch, iar acum, după 125 de ani, aceste cuvinte constituie unul din principiile firmei Bosch. Construcţia unui magnetou de joasă tensiune pentru motoarele autovehiculelor, în anul 1897, a fost începutul unei lungi liste de inovaţii Bosch. Acesta a fost urmat, în 1902, de sistemul de aprindere cu magnetou la înaltă tensiune Bosch. Astfel, succesul comercial a fost asigurat, compania fiind propulsată pe poziţia de lider în furnizarea de tehnologie auto.

În prezent, Bosch îşi desfăşoară afacerile prin mai mult de 300 de filiale şi companii regionale din peste 60 de ţări şi are aproximativ 280.000 de angajaţi pe plan mondial. O reţea internaţională de vânzări şi parteneri, care acoperă aproximativ 150 de ţări, asigură prezenţa produselor şi serviciilor companiei pe cele mai importante pieţe care vor înregistra creşteri în viitor.

Firma Bosch a fost reprezentată pentru prima dată în România de compania Leonida & Co, în anul 1906. 88 de ani mai târziu, în 1994, Bosch şi-a deschis filiala regională în România, cu sediul la Bucureşti.

„Partenerii noştri, precum şi fiecare persoană care a folosit vreodată produsele Bosch, au jucat un rol important în povestea succesului de 125 de ani a companiei”, a declarat Franz Fehrenbach, preşedintele consiliului de administraţie al Bosch. Hermann Scholl, preşedintele adunării acţionarilor şi al consiliului de supraveghere, este de acord şi adaugă: „Multe dintre inovaţiile noastre tehnologice au fost rezultatul interacţiunii fructuoase cu clienţii noştri. Spiritul inovaţiei domină compania până în această zi – o căutare fără sfârşit a unor domenii de activitate, pieţe şi tehnologii noi.”

Activităţile aniversare reflectă trecutul, prezentul şi viitorul companiei

Pentru Grupul Bosch, dubla aniversare va fi evenimentul dominant al anului 2011. Compania va sărbători cele două aniversări pe parcursul întregului an 2011 prin organizarea de numeroase activităţi desfăşurate pe plan internaţional, inclusiv aproximativ 200 de evenimente pentru angajaţi. Prima dintre aceste activităţi este lansarea unui site aniversar interactiv, care este deja disponibil online. La adresa www.125.bosch.com, totul se învârte în jurul „Globului Bosch”, care încurajează vizitatorii să exploreze şi să  participe activ. În această lume Bosch multimedia, vizitatorii pot face o călătorie în timp, pe parcursul căreia vor afla mai multe nu doar despre istoria companiei, ci şi despre cele mai noi tehnologii din prezent. Şi, dacă învârt globul către viitor, aceştia îşi pot lăsa propria amprentă asupra hărţii, sub formă de idei şi dorinţe. „În timpul anului aniversar, dorim să  creăm o legătură între trecutul şi viitorul nostru”, a declarat Uta-Micaela Dürig, vice-preşedinte senior pentru comunicare la Bosch.

Cu privirea spre viitor

Cu 3.800 de patente depuse în fiecare an şi mai mult de 3,5 miliarde de euro investiţi anual în cercetare şi dezvoltare, Bosch doreşte să se concentreze şi pe viitor asupra inovaţiei şi, astfel, să pună bazele unei creşteri sustenabile continue. Conform principiilor sale strategice, produsele furnizate de cele trei sectoare de activitate Bosch – Tehnologie auto, Tehnologie industrială şi Bunuri de larg consum şi echipamente pentru construcţii – sunt „tehnică pentru o viaţă”. Astfel, Bosch a devenit unul dintre principalii producători de sisteme de injecţie diesel şi benzină, precum şi de sisteme de siguranţă pentru autovehicule, cum ar fi sistemul anti-blocare la frânare ABS şi programul electronic de stabilitate ESP^®. Bosch este şi unul dintre principalii furnizori de scule electrice, tehnologii de încălzire, electrocasnice şi sisteme de securitate. Sectorul de activitate Tehnologii industriale Bosch este recunoscut pentru specializarea în tehnologii de acţionare şi de control. Sectorul de activate include şi diviziile Tehnologii de ambalare şi  Energie solară.

Investiţii majore în produse care protejează mediul înconjurător şi conservă resursele

Referitor la planurile pe termen lung, Bosch investeşte în pieţe promiţătoare precum energia regenerabilă şi electromobilitatea. De asemenea, aproximativ 50% din bugetul anual de cercetare şi dezvoltare este dedicat exclusiv produselor care conservă energia şi resursele. În acelaşi timp, compania dezvoltă de câteva decenii inovaţii a căror utilizare de zi cu zi permite economisirea unor cantităţi considerabile de energie pe plan mondial, în domenii precum sistemele de propulsie auto, electrocasnice şi sisteme de încălzire, răcire şi climatizare.

Pentru mai multe informaţii, accesaţi site-ul www.bosch.com.

1. Alegerea solutiei tehnice pentru care doriti sa obtineti finantare, se poate obtine finantare pentru:

• instalatie de panouri solare pentru producere apa calda menajera;
• instalatie de pompa de caldura (aparatele de aer conditionat nu sunt incluse);
• instalatie de producere a energiei termice pe baza de peleti, brichete, tocatura lemnoasa, precum si orice fel de resturi si deseuri vegetale, agricole, forestiere sau silvice.

Finantarea se acorda dupa cum urmeaza :

a) pana la 6.000 lei pentru instalarea panourilor solare;

b) pana la 8.000 lei pentru instalarea pompelor de caldura;

c) pana la 6.000 lei pentru instalatie de producere a energiei termice pe baza de peleti, brichete, tocatura lemnoasa, precum si orice fel de resturi si deseuri vegetale, agricole, forestiere sau silvice.

In cazul cumularii in cadrul aceluiasi proiect a doua tipuri de instalatii, cuantumul finantarii solicitate nu poate depasi valoarea cea mai mare acordata unui tip de proiect din cele doua cumulate in cadrul programului.

4. Depunerea dosarului de finantare la agentia judeteana pentru protectia medilui pe raza careia domiciliaza solicitantul.

Dosarul de finantare va cuprinde urmatoarele:

a)

cerere de finantare nerambursabila, conform anexei nr. 2, completata prin tehnoredactare computerizata si semnata de solicitant, in original; (click

aici

pentru download)

b)

declaratie pe propria raspundere a solicitantului, conform anexei nr. 3, completata si semnata de catre solicitant, in original; (click

aici

pentru download)

c)

copie de pe actul de identitate al solicitantului;

d)

extras de carte funciara pentru informare nu mai vechi de 30 de zile sau extras de carte funciara pentru autentificare valabil la data depunerii cererii de finantare, care sa ateste dreptul de propritate/coproprietate al solicitatuluiasupra imobilului pe/in care se va realiza proiectul, in original, pentru solicitantii care detin individual un imobil;

e)

copia cartii funciare si extras de carte funciara individuala, pentru proprietati comune, pot fi maximum doua unitati individuale trecute pe aceeasi carte funciara, care adunate trebuie sa fie egale cu 1 (un) intreg;

f)

autorizatie de construire emisa solicitantului, in copie legalizata pentru imobilele aflate in constructie, valabila la data depunerii, inclusiv ordinul de incepere a lucrarilor emis in conformitate cu Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

g)

certificat de atestare fiscala privind plata obligatiilor la bugetul local, in original, valabil la data depunerii dosarului de finantare, eliberat de catre organele competente de pe raza carora isi are domiciliul solicitantul;

h)

adeverinta privind existenta contului bancar al solicitantului finantarii, emisa de o banca comerciala, in original;

i)

un plic pe care se va completa numele si adresa completa a solicitantului, titlul programului:

“Programul privind instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, inclusive inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire”, precum si sesiunea de depunere.

5. Verificare, analiza si aprobarea dosarelor de finantare.

6. Acordarea finantarii
Solicitantul a carui cerere de finantare a fost aprobata se prezinta la sediul agentiei judetene pentru protectia mediului pe raza caruia domiciliaza, pentru semnarea contractului de finantare nerambursabila, având asupra sa actul de identitate, in original.

Se considera renuntare la finantarea aprobata neprezentarea solicitantului pentru semnarea contractului de finantare nerambursabila in termen de 60 de zile de la comunicarea aprobarii dosarului de finantare, respectiv publicarea pe site-ul Autoritatii a listei dosarelor de finantare aprobate.

7. Decontarea cheltuielilor

Documente obligatorii necesare decontarii:
a) cererea de tragere, conform anexei nr. 1 la contractul de finantare nerambursabila, completata integral prin tehnoredactare computerizata si semnata de beneficiar;
b) contractul de executie, in copie legalizata;
c) factura fiscala/facturile fiscale, in copie (se va/se vor prezenta si in original, in vederea certificarii conformitatii de catre personalul agentiei judetene pentru protectia mediului responsabil cu derularea Programului);
d) documente bancare privind achitarea facturilor fiscale prezentate (extrase de cont cu viza institutiei financiar-bancare insotite de O.P.-uri) si/sau chitanta;
e) proces-verbal de receptie la terminarea lucrarilor in original;
f) certificatul de garantie emis de producator pentru instalatie, in copie;
g) un plic pe care se va completa numele si adresa completa a solicitantului, titlul programului:
“Programul privind instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, inclusive inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire”, precum si numarul si data contractului de finantare nerambursabila in baza caruia se solicita decontarea.

Dosarul de decontare se depune la sediul Autoritatii nu mai târziu de data de 31 octombrie a fiecarui an.
Sumele aprobate vor fi decontate de catre AFM nu mai tarziu de data 15 decembrie a fiecarui an.

CHELTUIELI ELIGIBILE:

1 – achizitia de instalatii pentru producerea de energie termica, inclusiv instalatii pentru inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie regenerabila;
2 – cheltuielile cu montajul si punerea in functiune a sistemului, efectuarea, verificarea probelor si incercarilor;
3 – taxa pe valoarea adaugata (TVA).

Sunt eligibile numai cheltuielile efectuate dupa semnarea contractului de finantare nerambursabila.

Firma noastra va poate oferi servicii de proiectare si consultanta pentru alegerea echipamentelor sau pentru completarea dosarului de finantare, pentru oferte de pret pentru echipamente si montajul acestora contactati firme specializate.

CONTACT

1. Extinderea si imbunatatirea sistematizarei raului Dambovita

Conditiunea de a mentine apele Dambovitei la un nivel cat mai jos, trebuie urmarita la toate studiile si lucrarile ce se vor face in viitor pe rau. Mijloacele actuale de despotmolire sunt greoaie si insuficiente. Problema trebuie rezolvita prin adoptarea unor amenajari care sa provoace conditiuni favorabile de scurgere si sa usureze antrenarea depunerilor.

Sistematizarea malurilor raului Dambovita trebuie extinsa in amonte pana la stavilarele dela Brezoaia si in aval pana la confluenta cu raul Arges. Cu aceasta ocaziune s’ar studia si o eventuala modificare a sistematizarei actuale, in asa fel incat sa se obtina in parcursul orasului, conditiuni mai favorabile pentru scurgerea apelor si functionarea canalizarei.

Prin lucrarile de regularizare a cursului, executate acum 50 ani, s’a schimbat regimul natural al Dambovitei. Inainte, aluviunile aduse de viituri, se depuneau in lunca inundabila a raului ; dupa regularizare traseul raului s’a scurtat, iar adancirea albiei a luat posibilitatea depunerilor in o lunca intinsa. Pe de alta parte, capacitatea de transport al curentului a crescut. Deasemeni si pe raul Colentina a crescut capacitatea de transport, decand in acest rau se varsa si apele Ilfovatului derivat la Contesti in Colentina.

Aceasta situatiune a facut ca dupa confluenta Dambovitei cu Colentina, la Tanganul, sa se formeze un con de dejectie din aglomerarea depunerilor. Aci albia s’a inamolit si apele se revarsa tot mai departe in lunca, marind mereu zona inundabila si inmlastinind-o.

Dambovita a devenit si mai bogata in aluviuni prin descarcarea apelor murdare din canalizarea Bucurestiului.

Impotmolirile si inundatiile au mai fost ajutate si de functionarea morilor din aval, cari utilizeaza apa Dambovitei. Pragurile stavilarelor dela aceste mori sunt mereu inaltate de catre proprietari pe masura ce albia se impotmoleste ; in felul acesta suprafata inundabila creste mereu, se pierd terenuri si se creiaza focare de paludism.

Serviciul apelor al judetului a facut masuratori si studii spre a urmari regimul hidraulic al Dambovitei. S’a facut constatarea ca in amonte de Bucuresti variatiunile de nivel sunt cu mult mai bruste, ca in aval. Este explicabila aceasta deosebire: in amonte de oras, valea este mai incapatoare pentru debitul apelor si zona inundabila este mai mica, in timp ce in aval zona inundabila este intinsa iar variatiunile de nivel sunt mai lente. De altfel este si o diferenta de debite : in amonte, apele Dambovitei sunt derivate si dela Brezoaia in aval raul nu mai are toate apele bazinului sau. La esirea din Bucuresti, Dambovita mai primeste apele din canalizarea orasului si apele afluentilor sai dintre care cel mai important este Colentina.

Debitul maxim al Dambovitei la esirea din oras este aproape 42 mc/sec ; dupa confluenta cu Colentina la Tanganul debitul ajunge la aproape 65 mc/sec. Debitul mediu este de 13 mc/sec., iar debitul minim este de 3 mc/sec.

Este de adaugat ca astazi raul Colentina are un debit si regim hidraulic variat, constituind o importanta cauza de inundatii pe Dambovita, dupa confluenta.

Dupa cum a evidentiat d-l Director Dr. Ing. D. Pavel in conferinta ce a tinut-o privind lucrarile de sistematizare a Colentinei si lacurilor, in viitor se va stabili si pentru Colentina un regim hidraulic aproape constant, dupa terminarea lucrarilor ce sunt in curs de executie.

Prin crearea lacului rezervor dela Buftea, prin aducerea apelor din Ialomita, prin regularizarea cursului si sistematizarea lacurilor din Nord-Sudul Bucurestiului, raul Colentina va avea un debit in mediu de 5 mc/sec., asa incat si in lunca Dambovitei dincolo de Tanganul se va imbunatati situatia din punctul de vedere al regimului hidraulic. Atat la Serviciul Apelor M.P.L. cat si la Serviciul Lucrarilor Noui « U.C.B. », s’a studiat chestiunea extinderei sistematizarei raului Dambovita in amonte si aval de Bucuresti, iar realizarea proectelor intocmite depinde numai de disponibilitatile financiare. Asanarea si sistematizarea luncei va consta din taierea coturilor prea pronuntate ale raului, adancirea fundului si executarea unei pante uniforme, marindu-se astfel iuteala de scurgere a apelor si puterea de tarare a depunerilor. Pentru debitele mai mari se va crea o albie inundabila indiguita.

In aval, sistematizarea este nevoie ca sa inceapa chiar dela esirea din oras, dela caderea Vitan unde albia se mai poate adanci cu cel putin un metru. In felul acesta se va evita adoptarea unei pante prea repezi ce ar putea cauza eroziunea patului. Fig. 97-98 reprezinta studiul facut pentru un sector al raului, intre Tanganul si punctul Budesti la varsarea in Arges.

In afara lucrarilor de rectificare insa, vor trebui in primul rand sa se desfiinteze morile care sunt cauza cea mai importanta a impotmolirilor si neregularitatilor regimului hidraulic. Fara de aceasta, sistematizarea nu va fi eficace si va suferi, asa cum sufera astazi pentru traseul din oras.

2. Lucrari edilitare in oras pe Dambovita

De curand pentru alte nevoi si pe o portiune de traseu redusa, aproape 500 m. s’a executat acoperirea Dambovitei : planseul de peste Dambovita. Fondurile limitate nu au permis desigur executarea intregului complex de amenajari ce se pot face in legatura cu o asemenea lucrare. Ele se vor executa, speram, pe masura posibilitatilor, extinzandu-se acoperirea pe intregul traseu din oras si adaugandu-i-se lucrarile de completare ce vor deveni imperios necesare.

Mizeria si murdaria de pe malurile Dambovitei acoperita, sau neacoperita nu mai pot fi pastrate mult timp si intr’un viitor pe care l’am dori cat mai apropiat, vor trebui executate toate amenajarile subterane. Care sunt aceste amenajari, se poate vedea in proectul intocmit si propus de « U.C.B. » in 1934 pentru acoperirea Dambovitei (a se vedea fig. 99).

Prin desfiintarea celor doua taluze inestetice, depozit de murdarii, s’ar castiga spatiu. Apa Dambovitei ar fi derivata in doua canale laterale, ambele capabile de un debit echivalent cu debitul sectiunei actuale.

Tinand seama ca s’ar desfiinta podurile boltite debitul capabil al nouilor sectiuni ar fi in realitate sporit cu mai mult de 30%. Fundul si peretii s’ar executa in beton sclivisit spre a usura scurgerea apelor. S’ar putea cu aceasta ocaziune studia adancirea acestor canale fata de cota actuala a fundului Dambovitei. Chiar pentru aceiasi cota de radier, s’ar obtine conditiuni mai favorabile pentru functionarea deversoarelor dela canalizare, caci inaltimea apelor ar fi numai de 1.80 m la debitul maxim de 45 mc/sec., – fata de minimum 3 m cat este la profilul actual pentru acelas debit si in ipoteza ca nu sunt depuneri pe fund.

In spatiul central, sub portiunea de planseu executata astazi, se vor putea amenaja linii de mare circulatie – vagoane de tramvaiu sau tren subteran – degajand circulatia superioara pentru drumurile lungi dela un capat la altul al orasului.

Deasemeni cabluri electrice, telefonice, etc., isi vor avea locul lor.

Nu este o previziune prea larga pentru viitor. Cum se dezvolta orasul Bucuresti am vazut si vedem zi cu zi ; iar populatia a crescut in ultimii 25 ani dela 300 la 800 mii locuitori. Prima artera libera a primi o linie de circulatie subterana nu poate fi decat albia actuala a Dambovitei. Dambovitei trebuie sa i se dea in mod definitiv rostul ei de canal colector pentru scurgerea apelor din canalizarea Bucurestiului. Dambovita mutata in cele doua canale laterale ar putea fi amenajata asa incat sa corespunda cerintelor canalizarii si sa aiba un regim hidraulic care sa nu mai favorizeze depunerile. S’ar inlatura cu aceasta ocazie desavantajele profilului trapezoidal al raului, prin adoptarea unui profil dreptunghiular ale carui avantajii s’au mentionat.

I) CONCLUZIUNI

Din toate cele spuse privind crearea unui regim hidraulic favorabil pe Dambovita si crearea unor conditiuni sanitare civilizate in legatura cu canalizarea orasului Bucuresti, se poate trage o concluzie :

Problema dela inceput a fost pusa pe baze avantajoase si solutiile ce s’au dat, n’au impedicat dezvoltarile ulterioare si nu impedica nici completarile ce vor trebui sa se faca in legatura cu dezvoltarea orasului Bucuresti.

Nu pot incheia fara a mentiona un fapt : Dambovita a fost pierduta pentru orasul Bucuresti ca element de agrement ; din fericire ea poate fi inlocuita. Lacurile din Nordul Capitalei cu regiunea viitorului Parc National, vor constitui refugiul pentru desfatarea ochiului si odihna mintii bucurestianului obosit de munca si necazuri.

Dambovita isi va lua celalalt rost sanitar si va fi si ea folositoare binelui orasului, in alt fel.

Prin intinderea orasului pe ambele maluri, Dambovita ramasese prea in centru spre a mai putea constitui un element de agrement, de pitoresc. Inghesuita intre blockhausuri, intre artere inguste dar cu circulatie extrem de incarcata, cu prea putina verdeata, cu prea putina apa, in mijlocul prafului, fumului, sgomotului mai ales sgomotului, in mijlocul activitatei celei neincetate din zori pana in noaptea tarzie, Dambovita, nu mai putea constitui un element de agrement. Caci ceea ce incanta si odihneste este linistea, verdeata, libertatea si mai presus de toate peisagiul intins pana in zarea de departe.

« Uzinele Comunale Bucuresti » in sarcina carora au venit realizarile menite sa asigure conditiuni favorabile sanatoase si agreabile de viata, vor face in viitor asa cum au facut si in trecut, sfortari si sacrificii pentru ridicarea Capitalei noastre.

Partea I  a articolului .

Partea a II-a a articolului .

Partea a III-a a articolului .

Partea a IV-a a articolului.

Partea a V-a a articolului.

]]> http://proiectareinstal.ro/2011/04/21/regimul-hidraulic-al-dambovitei-in-legatura-cu-canalizarile-orasului-bucuresti-%e2%80%93-partea-a-vi-a/feed/ 1 http://proiectareinstal.ro/2011/04/17/regimul-hidraulic-al-dambovitei-in-legatura-cu-canalizarile-orasului-bucuresti-%e2%80%93-partea-a-v-a/ http://proiectareinstal.ro/2011/04/17/regimul-hidraulic-al-dambovitei-in-legatura-cu-canalizarile-orasului-bucuresti-%e2%80%93-partea-a-v-a/#comments Sun, 17 Apr 2011 12:26:07 +0000 admin http://proiectareinstal.ro/?p=959 G)    PROECTE DE VIITOR PE RAUL DAMBOVITA

1. Inconvenientele sistematizarei actuale

Posibilitatea de a utiliza Dambovita pentru canalizarea orasului a fost usurat de imprejurarea ca raul are o panta generala destul de importanta. Intre punctele de intrare si de esire din oras diferenta de nivel este de aproape 25 m (dela cota 85 la 60). Cu ocazia lucrarilor de rectificare si sistematizare nu s’a profitat indeajuns de aceasta cadere.

S’ar fi putut dela inceput executa o adancire mai mare a fundului asa incat colectoarele deversoare ale canalizarei sa functioneze chiar pe timpul ploilor exceptionale. S’a dat o panta numai de 0.0055 pe parcursul din oras, iar restul s’a pierdut in caderile locale dela Grozavesti, respectiv Ciurel si Abator.

La amenajarea raului Dambovita pe parcursul din oras s’a cautat sa se pastreze oarecum pitorescul unui rau si s’a dat canalului sectiunea cu maluri inclinate. Pentru consideratiuni estetice discutabile, probabil si pentru consideratiuni economice de moment, s’a pierdut avantajul unei sectiuni dreptunghiulare, care pentru aceiasi largime de canal ar fi fost capabila de un debit maxim de trei ori mai mare. Inaltimea apei in canal pentru debitul maxim obisnuit de 45 mc/sec. ar fi fost de un metru numai in loc de trei metri cat este acum. Pentru acelas debit total de 220 mc/sec. al actualului profil, s’ar fi putut face un canal dreptunghiular numai cu 11.5 m latime in loc de 30 m cat este acum. In acest caz inaltimea apelor la debitul maxim de 45 mc/sec. ar fi fost redusa la 1.80 m in loc de 3 m. Diagramele dela fig.96 reprezinta debitele corespunzatoare diferitelor sectiuni ce intra in discutiune cum si nivelul apelor.

Avantajul sectiunei dreptunghiulare este evident. Eventual s’ar fi putut amenaja la partea inferioara o rigola pentru scurgerea apelor mici obisnuite spre a evita resfirarea apelor si formarea depunerilor, cum este si astazi.

Chiar pastrand cotele de adancire asa cum s’au executat, totusi inca s’ar fi avut avantaje din adoptarea profilului dreptunghiular: inaltimea mai mica a apelor mari in canal nu ar mai fi impiedicat functionarea deversoarelor, s’ar fi obtinut un regim hidraulic mai favorabil si in locul taluzelor murdare s’ar fi avut o lucrare curata si s’ar fi pierdut  mai putin loc.

Alta greseala s’a facut la executarea in oras a podurilor peste Dambovita: s’au facut poduri in arc cu timpane pline obstruand sectiunea libera de scurgere tocmai la cotele ridicate unde la o mica inaltare a apelor corespunde un debit mare. In cazul unui canal dreptunghiular podurile s’ar fi putut executa – cu solutii destul de estetice -  in grinzi drepte si planseu, neocupand mai mult de un metru inaltime. Nu s’ar fi pierdut astfel nici 15% fata de 50% cat se pierde astazi din sectiunea de scurgere.

2. Situatiuni speciale modificand regimul hidraulic al Dambovitei

Este de insistat asupra unei alte situatiuni ce aduce perturbatii in regimul hidraulic al cursului natural sau regularizat al Dambovitei. Mai sus de stavilarele dela Ciurel, pe Dambovita se gasesc o serie de mori ce utilizeaza apa raului pentru miscarea instalatiunilor. Proprietarii acestor mori inalta mereu pragul stavilarelor provocand inaltarea apei si revarsarea ei ; iarna mai ales aceasta apa revarsata este retinuta in zapada luncei unde ingheata si se inmagazineaza. La topirea zapezilor debitul este mult sporit din aceasta cauza si regimul hidraulic este modificat. Aceste mori, pe baza unor drepturi asa numite « castigate » exploateaza apa Dambovitei, dupa bunul lor plac. Ele retin apele pe vremuri de seceta, lasand sa treaca in vale numai 2 mc/sec. sau mai putin. Alte ori, cand si din amonte vine apa multa, morile dau si ele drumul la apa adunata, ridicand in felul acesta nivelul in aval si producand neajunsuri. Din aceasta neregularitate sufera si alimentarea cu apa a Uzinei Electrice Comunale dela Grozavesti, unde apa pentru racirea turbinelor este adusa prin apeductul dela Ciurel.

Este de neinchipuit ca vreme de 30 ani nu s’a putut schimba nimic din acesta situatiune care dauneaza interesele si salubritatea unui oras intreg – Capitala tarii -  si ca legiuirile n’au putut aduce nimic pentru a apara canalizarea orasului si exploatarea electricitatii, in timp ce interesele particulare sunt atat de menajate.

3. Influenta depunerilor pe Dambovita

Regimul hidraulic al Dambovitei mai este influentat si de alte conditiuni speciale in care raul a fost pus dupa lucrarile de sistematizare dela 1881. Datorita acestor conditiuni si datorita caracterului aluvionar al Dambovitei nivelul fundului se ridica din cauza depunerilor, raul isi micsoreaza viteza, iar nivelul apelor se ridica.

In ce masura este influentat de depuneri regimul hidraulic al Dambovitei, se poate vedea din diagramele comparative (fig. 95), a nivelului apelor Dambovitei la ploile din 1910 si 1934.

Nivelul apelor in lungul raului in loc sa mearga descrescand in sensul scurgerii, merge inaltandu-se ; in loc ca oglinda apei sa fie plana, are suprafata curba ceea ce pare bizar. Aceste anomalii se datoresc depunerilor.

La ridicarea fundului raului Dambovita, a contribuit si faptul ca inainte vreme si azi inca, mai jos de Abator se descarcau in Dambovita gunoaie si necuratenii care adunandu-se mereu au provocat ridicarea fundului si a apelor. Uneori apele Dambovitei erau chiar barate de depozitele aruncate. Aceasta situatiune a facut ca in 1927 caderea dela Abator-Vitan sa devie inexistenta, fiind complet inamolita de depunerile ce au inaltat cu mai mult de un metru fundul raului.

Impotmolirile micsoreaza debitul canalelor deversoare. La apele mari Dambovita suprainaltata din cauza depunerilor, ineaca gurile de scurgere, impiedicand uneori aproape complet functionarea deversoarelor. Din cauza depunerilor dela gura deversoarelor se produc inconveniente si in reteaua de canalizare. Viteza apelor este incetinita neavand scurgere si se produc depuneri in canale.

Din cauza nefunctionarii deversoarelor la ploi mari, se pun sub presiune anumite canale si se produc inundatii in subsoluri pe strazile de cota joasa.

Partea I  a articolului .

Partea a II-a a articolului .

Partea a III-a a articolului .

Partea a IV-a a articolului.

La intocmirea proectului general de canalizare s’a avut in vedere a se canaliza apele provenind dela o suprafata de 5200 ha. Acest perimetru era destul de larg socotit pentru acele timpuri si cuprindea zone exterioare orasului de atunci, zone care in cele mai optimiste previziuni nu se puteau presupune ca vor ajunge a fi inlocuite si cladite. Bucurestiul avea in 1911 aproape 300.000 locuitori ; astazi are aproape 800.000.

In 1911, orasul se marginea la Cimitirul Sf. Vineri, Sos. Bonaparte, Dudesti, Abator si Cotroceni.

Cu toata larga previziune avuta in proectul dela 1911, perimetrul orasului asa larg considerat, a fost depasit in vremurile noui dupa razboiu, cand orasul a luat o desvoltare exceptionala. Orasului i s’au alipit mereu zone noui, desi toata lumea a vorbit si a evidentiat necesitatea ingradirilor. Desvoltarea nerationala in suprafata a orasului nu a putut fi oprita si au nascut situatiuni ce apasa peste masura bugetul comunei. Pavarea strazilor noui deschise, aducerea apei, a luminei si executarea lucrarilor de canalizare sunt sarcini mari.

Problema canalizarei zonelor noui ale orasului nu este techniceste asa de simpla, cum este extinderea celorlalte lucrari edilitare. Posibilitatea de a deservi cu canal zone noui depinde in primul rand de conditiunile in care se gaseste reteaua existenta de canalizare, de situatia in care a fost pus dela inceput colectorul principal Dambovita prin sistematizarea dela 1881, cum si de regimul hidraulic ce s’a stabilit in urma pe cursul Dambovitei.

S’au putut totusi gasi solutiuni pentru problema canalizarii nouilor extinderi ale orasului, comunele suburbane.

S’a profitat de faptul ca mai sunt de executat colectoare prevazute in proectul general, carora li s’a putut da capacitatea necesara spre a prinde si apele zonelor noui. In acest fel s’a rezolvat canalizarea comunei suburbane Serban Voda. Cu ajutorul de noui canale deversoare care sa descarce pe timpul ploilor reteaua existenta, se vor putea canaliza de asemeni noui extinderi ca de ex. comunele Militari, Bucurestii Noui si Damaroaia.

Solutiunile acestea cari vor asigura canalizarea comunelor : Serban Voda, Militari, Bucurestii Noui si Damaroaia au fost date de d-l ing. D. Corbu, conducatorul Serviciului Lucrari Noui « U.C.B. », care serviciu in afara de constructiuni si recent lucrari de asanare, cuprinde executarea lucrarilor de canalizare ; d-sa s’a ocupat intens de chestiunea importanta a canalizarilor in Bucuresti si sub conducerea d-sale, s’au executat in ultimii ani marile colectoare ale retelei de canalizare a Bucurestiului.

Se vede deci ca in cadrul proectului general de canalizare, cu completari si extinderi judicios intocmite s’a putut asigura canalizarea zonelor noui ale orasului si s’au putut gasi mijloace de imbunatatiri la functionarea retelei existente.

F)     PROECTE DE VIITOR IN LEGATURA CU CANALIZAREA ORASULUI

1.      Apa industriala

Pentru intretinerea canalizarei in special si, pentru alimentarea Bucurestiului cu apa industriala, in general, s’au elaborat diferite proecte, propunandu-se aducerea apelor Argesului la Cotroceni si a apei Colentina sau Snagovului, la Baneasa. Reteaua apei industriale ar fi diferita de reteaua existenta de apa potabila si ar fi pusa in legatura cu reteaua de canalizare a orasului. Apa potabila, care este o apa scumpa, nu ar mai fi deci consumata pentru necesitati industriale, de gradinarit, de curatire si pentru stropitul strazilor vara. S’ar intrebuinta apa industriala mai eftina ; s’ar consuma mai in abundenta mai ales pe caldurile de vara, orasul ar fi mai curat si reteaua de canalizare ar fi in continuu spalata si bine intretinuta. Astazi, vara, sunt canale prin care nu circula apa caci la periferie consumatia de apa e minima ; din aceasta cauza apele menajere isi exala mirosul insuportabil si tot din aceasta cauza apele menajere dau depozite, cari depunandu-se pe radierul canalelor, se intaresc si micsoreaza sectiunea utila de scurgere. Prin scurgerea zilnica a apelor industriale uzate, ar dispare aceste inconveniente.

2.      Epurarea apelor menajere

Materiile ce se scurg in canalizari contin azot sub diferite forme, din care amoniacul este cel mai primejdios. Astazi toate orasele civilizate au adoptat diferite mijloace pentru epurarea apelor menajere inainte de a le descarca in cursul receptor. Nu intra in cadrul subiectului descriptia acestor mijloace ce au evoluat cu progresele technicei. In timpul ploilor din cauza marei cantitati de apa se produce o diluare intensa a apelor menajere asa incat ele pot fi descarcate fara a fi in prealabil epurate. Chiar apele menajere nediluate, dupa un parcurs de cativa km in apele raului receptor, devin nevatamatoare prin autoepurare. Prin oxidatiunile ce au loc in timpul curgerii, prin actiunea soarelui si prin continua diluare apele ajung, dupa un parcurs, aproape diluate.

Este insa dezavantajoasa situatiunea cand in aval, imediat dupa descarcarea apelor din canalizare sunt asezari omenesti ce utilizeaza aceasta apa infectata. Inainte vreme se credea ca este suficient a elimina din apele canalizarilor, numai materiile grele si aceasta eliminare se facea prin limpezire mecanica. Mai tarziu s’a cautat a se obtine o epurare atat a materiilor aflate in suspensie cat si a celor aflate in solutiune, iar in alte parti sunt prescriptiuni severe asupra calitatei ce trebuie sa o aiba apele inainte de a fi descarcate in rau. Din canalizarea orasului Bucuresti apele trec astazi in Dambovita fara a fi in prealabil epurate. Este insa o situatiune provizorie caci « U.C.B. », au in program executarea unei statii de epuratie si atunci canalizarea Bucurestiului va intra in o noua faza.

Ca o ameliorare provizorie, s’a prelungit anul trecut colectoarele depe splaiuri – colectoarele inferioare – mutandu-se cat mai in aval, afara din oras, descarcarea apelor.

Epurarea apelor se impune si din alta consideratiune : in aval de Bucuresti pe malurile Dambovitei sunt gradini de legume.

Pentru nevoile gradinaritului localnicii intrebuinteaza apele murdare si infectate de canalizarea orasului Bucuresti.

Deci nu numai pentru populatia din jos de Bucuresti, dar chiar pentru populatia orasului nostru se impune epurarea apelor inainte de descarcarea in Dambovita. Pe de alta parte, depunerile in raul Dambovita vor fi mai mici si inconvenientele depunerilor se vor reduce. Posibilitati tehnice pentru executarea statiei de epurare exista. Canalizarea pe etaje evita pomparea apelor ; numai pentru colectorul de pe malul drept va fi nevoie de sifonare sub rau.

In orice caz, cu executarea in anii viitori a statiei de epuratie, cu construirea marelui colector de centura numit Catelu, cu canalizarea comunelor suburbane, cu canalizarea in raul Colentina a viitorului Parc National si a comunei suburbane Baneasa, reteaua de canalizare a orasului Bucuresti va capata o functionare demna de capitala tarii.

In legatura insa cu aceste lucrari privind reteaua de canalizare, vor trebui facute noui amenajari si colectorului principal care este raul Dambovita.

Partea I  a articolului .

Partea a II-a a articolului .

Partea a III-a a articolului .

Partea a V-a a articolului.