Daca aflati inaintea noastra informatii despre alte evenimente interesante din domeniu  va rugam sa ne anuntati.

TELL – Eticheta de eficienta termostatica (Thermostatic Efficiency Label) – este un nou standard si sistem de clasificare a industriei europene de robinete termostatice pentru radiatoare. El a fost creat ca si raspuns la cererile in crestere din partea consumatorilor europeni si din toata lumea, de a avea informatii in procesul de achizitie a acestor produse.

Sistemul de etichetare este bazat pe testele europene de conformitate pentru robinetele termostatice de radiatoare, in acord cu EN125, iar testele sunt efectuate de catre laboratoare acreditate independente.

Pentru pregatirea sistemului de clasificare, industria producatoare de robinete termostatice din Europa a tinut cont de urmatoarele aspecte:

- Utilizatorul sau operatorul trebuie sa fie capabil sa detecteze o economisire rapida in cazul in care un robinet de calitate superioare este instalat.
- Sistemul de evaluare trebuie sa fie in acord cu standardele internationale.
- Sistemul de evaluare trebuie sa fie usor de inteles.

Clientii Danfoss vor putea vedea in viitor clasificarea energetica pe ambalaje, in documentatia tehnica sau pe internet. Aceasta va face sa fie simplu pentru instalatori si beneficiari de a determina rapid eficienta energetica a unui produs.

Organizarea CONSTRUCT EXPO este motivată prin aceea că România este una dintre cele mai atractive pieţe din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte sectorul construcţiilor edilitare, ceea ce atrage după sine o cerere tot mai mare de maşini, utilaje de construcţii, scule performante, materiale de constructii si instalatii de ultimă generaţie.

CONSTRUCT EXPO este o expozitie care se adreseaza tuturor firmelor care activeaza in domeniul constructiilor si publicului interesat de consultanta si achizitii de materiale si sisteme, instalatii si echipamente, utilaje si scule pentru constructii

TEMATICA targului cuprinde:

• Produse si sisteme pentru constructii
• Instalatii electrice, sanitare, incalzire, aer conditionat
• Amenajari exterioare edilitare
• Utilaje industriale si echipare de santier
• Proiectare, consultanta, design
• Antreprenoriat si executie

Sursa : http://www.constructexpo.ro/

1. Caldura cheltuita

La incalzirea incaperilor, caldura cheltuita rezulta din cantitatea de combustibil si puterea lui calorifica, sau din cantitatea de caldura a unui agent termic oarecare si diminuarea continutului lui de caldura. Cat de mare este partea din caldura consumata care este folosita drept caldura utila si cea care este considerata pierduta, este greu de determinat.

2. Caldura utila

Caldura utila se poate defini ca fiind acea caldura care trebuie furnizata incaperilor de incalzit, in cadrul unui program de incalzire prestabilit pentru fiecare incapere, ca durata si cantitate. Programul de incalzire trebuie dedus din utilizarea incaperii si de temperatura interioara necesara, tinand seama de necesarul de caldura care se modifica in functie de conditiile meteorologice exterioare, temperatura incaperilor invecinate si felul de exploatare a instalatiei. Nici prin calcule, nici prin experiante, nu se poate intocmi exact pentru fiecare caz in parte un asemnea program ideal de incalzire.

In plus, experienta ne arata ca se poate atinge un grad predeterminat de incalzire a unei incaperi cu cheltuirea unor mijloace foarte diferite, de exemplu cu aport de caldura mare in regim de incalzire intermitent sau cu aport de caldura redus in regim de incalzire continuu. Confortul obitnut in incaperi poare sa fie in aceste cazuri acelasi si nu se poate anticipa cu usurinta care metoda de exploatare este mai eficienta din punct de vedere economic.

3. Pierderile de caldura

Greutati asemanatoare apar la definirea si determinarea prin calcule sau experimental a diferitelor pierderi ale unui proces de incalzire. Cel mai simpou pot fi determinate piederile la producerea sau transformarea caldurii in centrala termica. Aceste piederi se caracterizeaza pentru cazane autonome prin randamentul cazanelor. Atunci cand intervin si schimbatoare de caldura trebuie luate in considerare si pierderile lor proprii. Daca se includ si piederile de caldura in celelalte instalatii ale unei centrale termice, se poate vorbi de un randament total al instalatiei.

Alte pierderi se produc la distributia caldurii, si anume in conducte. Atunci cand condcutele trec prin incaperi de incalzit, caldura pe care acestea o cedeaza contribuie la incalzirea cladirii.
Aceasta este partial valabil chiar si pentru conductele amplasate in pivnite sau poduri, deoarece prin incalzirea acestor spatii se reduce necesarul de incalzire al etajelor invecinate. Pierderile de caldura din reteaua de distributie, inclusiv pierderile conductelor in centrala termica, pot fi calculate cu aproximatie pentru diferiti agenti termici si temperaturi interioare.

Insfarsit, mai sunt de luat in considerare si pierderile la livrarea locala a cladurii. Ele se produc datorita :

1. supraincalzirii incaperilor de incalzit in timpul orelor de utilizare;
2. caldurii cedate in perioade de timp nedorite;
3. caldurii cedate unor incaperi care nu trebuie incalzite sau trebuie incalzite partial;

Pierderile mentionate la punctele 1. si 2. se produc datorita unei reglari centrale imperfecte (exploatarea si temperatura de tur a instalatiei de incalzire cu apa calda nu este adaptata in mod corect conditiilor climatice, impartirea instalatiei pe grupe locale nu este facuta, incorecta dimensionare a suprafetelor de incalzire) si a unei adaptari locale insuficiente a cedarii de caldura la necesarul de incalzire. Pierderile indicate la punctul 2. depinde deasemenea si de inertia instalatiei de incalzire si de posibilitatile de reglare si control a generatorului de caldura. Pierderile de la punctul 3. se datoreaza in primul rand greselilor de proiectare si de dimensionare a suprafetelor de incalzire.

In timp ce anumite pierderi la producrea sau transportul caldurii sunt inevitabile daca instalatia de incalzire a fost corespunzator proiectata si este exploatata corect, pierderile la distributie pot fi suprimate sau cel putin reduse in mod considerabil.

Economiile realizate printr-o deservire atenta sau prin introducerea aparatelor de reglare se refera in primul rand la pierderile legate de livrarea caldurii. Ele pot fi calculate sau masurate cu precizie pentru o sitatie data. O indicatie a oridnului lor de marime la o cladire incalzita este data de masurarile de temperatura efectuate in numeroase incaperi. Depasirea temperaturii medii a claditii fata de valoarea prescrisa este un indiciu pentru perderile provocate la livrare si permite -  prin comparatie cu diferenta dintre temperatura interioara si temperatura exterioara – calcularea cresterii relative a consumului de caldura, datorita supraincalzirii.

Uneori, economia de caldura obtinuta printr-o exploatare mai buna , se poate dovedi prin masurarea caldurii consumate, de exemplu comparand consumul de caldura a unei instalatii de incalzire, inainte si dupa montarea aparaturii de reglare automata. Rezultate indiscutabile pot fi obitnute numai atunci cand toti ceilalti factori care influenteaza consumul de caldura sunt :  starea si deservirea instalatiei, utilizarea cladirilor si conditiile meteorologice raman constante. Asemea situatii se obtin numai rareori in practica exploatarii unei instalatii de incalzire.

4. Randamentul instalatiei de incalzire

Potrivit cu cele aratate, caldura utila (ca rest al bilantului termic dintre caldura consumata si pierderile de caldura),  nu se poate determina cu certitudine nici direct nici indirect. Prin aceasta la instalatiile de incalzire, notiunea de randament pierde din importanta. Numai pentru  unele procese partiale, ca de exemplu producerea sau transformarea de caldura sau la instalatiile mai mari, intr-o anumita masura pentru distributia caldurii, randamentele pot si stabilite si la nevoie verificate.

Aceasta metoda de incalzire a fost inlocuita mai tarziu cu arderea de carbuni de lemn in vase speciale, insa fata gratare; carbunele era asezat in aceste vase in stare incandescenta, in straturi, iar prin alimentarea cu aer suficient, arderea se facea incet, aproape complet, fara fum. Data fiind abundenta padurilor, acest sistem de incalzire a fost destul de larg folosit vreme indelungata; astfel, in 1970, Parlamentul din Londra se mai incalzea cu vase cu mangal incandescent. Randamentul  acestui fel de incalzirea era destul de ridicat, caci toata caldura produsa se degaja in incapere.

O noua etapa de dezvoltare a tehnicii incalzirii o constituie arderea combustibilului intr-un fel de sobe sau camine primitive, care serveau la prepararea hranei, la inceput cu eliminarea produselor arderii direct in incaperi, iar mai tarziu (incepand cu secolul XI-lea al erei noastre), cu evacuarea produselor arderii in exterior, prin burlane.

Drept cele mai vechi instalatii de incalzire centrala se pot considera hipocaustele, utilizare de romani. Acestea constau dintr-un focar, din care gazele de arderea treceau pe sub pardoseala incaperii si transmiteau caldura in sus. Gazele ieseau apoi deasupra acoperisului prin cosuri din placi sau din olane de argila, montate aparent, care serveau in acelasi timp si drept elemente de incalzire.

Prin imbunatatirea continua a acestui sistem a aparut sistemul de incalzire cu canale de aer cald. Sistemul era alcatuit dintr-un focar in care erau asezate blocuri de granit ce se incalzeau pana la incandescenta, dupa care aerul incalzit ce trecea peste aceste blocuri se ridica in mod natural prin diverse canale in incaperile de incalzit. Incalzirea prin acest sistem a peretilor si a pardoselilor, care aaceau o inertie termica mare, asigura mentinerea unei temperaturi corespunzatoare pentru un timp mai indelungat. Acest sistem a fot folosit pana la sfarsitul secolului trecut.

Catre sfarsitul secololui al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea sunt mentionate primele instalatii de incalzire cu abur (in Rusia si in Germania).

Dupa 1830 apar primele instaltii de incalzire cu apa calda (in Rusia in anul 1832, in Anglia 1834, in America in 1877 etc.).

Ca etapa superioara a dezvoltarii tehnicii instalatiilor de incalzire trebuie privita privita centralizarea aprovizinarii cu caldura si transportul ei la distanta. La inceput s-a dezvoltat transportul la distanta al aburului de inalta presiune apoi al apei supraincalzite.

In ultimii ani, in dezvoltarea tehnicii incalzirii si ventilarii, s-au realizat succese importante, reusind a se asigura mentinerea in mod automat a temperaturii, umiditatii si vitezei aerului, corespunzatoare conditiilor optime de igiena si confort.

La noi in tara, primele instalatii de incalzire centrala s-au executat la Teatrul National din Bucuresti (cladit in anul 1856) si la Ateneul Roman din Bucuresti (cladit in anul 1888), ambele funtionand cu abur.

Sursa : “Incalziri Centrale” – H. Hornstein;  Editura Tehnica, Bucuresti – 1962.

CONSTRUCT EXPO AMBIENT:
- Produse pentru amenajari interioare si exterioare (pardoseli-parchet, marmura, placi ceramice, mobilier de baie, tapet, ferestre si usi, piscine & SPA;
CONSTRUCT EXPO ANTREPRENOR:
- materiale de constructii (piatra, zidarii, structuri beton armat, structuri de lemn, structuri metalice, termo si hidroizolatii, invelitori), instalatii electrice, echipare de santier;
CONSTRUCT EXPO UTILAJE:
- utilaje pentru constructii, componente si servicii, accesorii si piese de schimb pentru utilaje de constructii
ROMTHERM:
- echipamente de incalzire si conditionare a aerului, instalatii sanitare.

Impresia generala a fost aceeasi ca si la celalalte expozitii din domeniul constructiilor ce au avut loc anul acesta, bugete mici de marketing, oameni nu foarte bine pregatiti si lipsa din cadrul evenimentului unor firme mari (Romstal, Rehau, Baduc, Wilo, etc).

“Ce tip de parchet este bun pentru incalzirea in pardoseala ?”

Da se poate monta parchet peste orice tip de incalzire in pardoseala (cu rezistenta electrica sau conducte de apa).

Producatorii de parchet declara ca orice tip de parchet este bun pentru incalzirea in pardoseala cu mentiunea ca trebuie luat seama de coeficientul de rezistenta termica al lemnului si faptul ca parchetul din lemn masiv si cel stratificat lucreaza in timp. Acestea fiind influentate continuu de temperatura şi umiditatea ambientala; daca umiditatea ambientala este mare, lemnul va absorbi vapori de apa şi isi va mări volumul, iar dacă aerul este relativ uscat, iarna, cand camerele sunt incalzite, lemnul va elimina vaporii de apa, diminuandu-şi volumul rezultand rosturi inestetice intre lamele. Cel mai indicat parchet pentru incalzirea in pardoseala este cel dublu stratificat acesta avand un coeficienti de rezistenta termica si dilatare scazuti.

Coeficientul de rezistenta termica al parchetului depinde de tipul si grosimea lemnului si poate varia de la 0.03 m²K/m la 0.15 m²K/m. Aceasta variatie a coeficientului de rezistenta termica poate duce la o variatie a puterii degajate de incalzirea in pardoseala de la 50 W/m² la 90 W/m² , pentru un circuit de incalzire in pardoseala cu urmatoarele caracteristici:

• temperatura tur agent termic – 45˚ C;
• temperatura retur agent termic – 35˚ C ;
• pasul de montaj al conductelor – 15 cm ;

Variatia puterii degajata de sistemul de incalzirea in pardoseala duce la cresterea sau scaderea temperaturii la nivelul pardoselii sau la o temperatura incomfortabila in interiorul camerei, temperatura ce se masoara la o distanta de 1,5 m fata de pardoseal. De aceea intotdeauna finisajul pardoselii trebuie sa fie cel preconizat initial, pe baza caruia s-a proiectat si executat instalatia.

In general producatorii de parchet marcheaza produsele ce sunt compatibile cu incalzirea in pardoseala printr-un semn distinctiv numai ca acestia nu indica intotdeauna coeficientul de rezistenta termica.

Montarea parchetului se executa numai dupa punerea in functiune a instalatiei de incalzire, atunci cand sapa este perfect intarita si uscata. Etapele montarii parchetului ca finisaj pentru o incapere cu incalzire in pardoseala:

1. Inainte de montarea parchetului instalatia de incalzire va fi mentinuta in functiune timp de doua saptamani, fara intrerupere, la parametrii proiectati;

2. Parchetul va fi depozitat pe pardoseala in vederea uscarii pe durata celei de a doua saptamani;

3. Montajul parchetului se face cu incalzirea oprita si se recomanda ca acesta sa se faca prin lipire;

4. Dupa montaj, instalatia va ramane oprita timp de 48 de ore, dupa care se poate trece la exploatarea normala.

INFORMATII
CONTACT

Share