Daca aflati inaintea noastra informatii despre alte evenimente interesante din domeniu  va rugam sa ne anuntati.

Organizarea CONSTRUCT EXPO este motivată prin aceea că România este una dintre cele mai atractive pieţe din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte sectorul construcţiilor edilitare, ceea ce atrage după sine o cerere tot mai mare de maşini, utilaje de construcţii, scule performante, materiale de constructii si instalatii de ultimă generaţie.

CONSTRUCT EXPO este o expozitie care se adreseaza tuturor firmelor care activeaza in domeniul constructiilor si publicului interesat de consultanta si achizitii de materiale si sisteme, instalatii si echipamente, utilaje si scule pentru constructii

TEMATICA targului cuprinde:

• Produse si sisteme pentru constructii
• Instalatii electrice, sanitare, incalzire, aer conditionat
• Amenajari exterioare edilitare
• Utilaje industriale si echipare de santier
• Proiectare, consultanta, design
• Antreprenoriat si executie

Sursa : http://www.constructexpo.ro/

1. Caldura cheltuita

La incalzirea incaperilor, caldura cheltuita rezulta din cantitatea de combustibil si puterea lui calorifica, sau din cantitatea de caldura a unui agent termic oarecare si diminuarea continutului lui de caldura. Cat de mare este partea din caldura consumata care este folosita drept caldura utila si cea care este considerata pierduta, este greu de determinat.

2. Caldura utila

Caldura utila se poate defini ca fiind acea caldura care trebuie furnizata incaperilor de incalzit, in cadrul unui program de incalzire prestabilit pentru fiecare incapere, ca durata si cantitate. Programul de incalzire trebuie dedus din utilizarea incaperii si de temperatura interioara necesara, tinand seama de necesarul de caldura care se modifica in functie de conditiile meteorologice exterioare, temperatura incaperilor invecinate si felul de exploatare a instalatiei. Nici prin calcule, nici prin experiante, nu se poate intocmi exact pentru fiecare caz in parte un asemnea program ideal de incalzire.

In plus, experienta ne arata ca se poate atinge un grad predeterminat de incalzire a unei incaperi cu cheltuirea unor mijloace foarte diferite, de exemplu cu aport de caldura mare in regim de incalzire intermitent sau cu aport de caldura redus in regim de incalzire continuu. Confortul obitnut in incaperi poare sa fie in aceste cazuri acelasi si nu se poate anticipa cu usurinta care metoda de exploatare este mai eficienta din punct de vedere economic.

3. Pierderile de caldura

Greutati asemanatoare apar la definirea si determinarea prin calcule sau experimental a diferitelor pierderi ale unui proces de incalzire. Cel mai simpou pot fi determinate piederile la producerea sau transformarea caldurii in centrala termica. Aceste piederi se caracterizeaza pentru cazane autonome prin randamentul cazanelor. Atunci cand intervin si schimbatoare de caldura trebuie luate in considerare si pierderile lor proprii. Daca se includ si piederile de caldura in celelalte instalatii ale unei centrale termice, se poate vorbi de un randament total al instalatiei.

Alte pierderi se produc la distributia caldurii, si anume in conducte. Atunci cand condcutele trec prin incaperi de incalzit, caldura pe care acestea o cedeaza contribuie la incalzirea cladirii.
Aceasta este partial valabil chiar si pentru conductele amplasate in pivnite sau poduri, deoarece prin incalzirea acestor spatii se reduce necesarul de incalzire al etajelor invecinate. Pierderile de caldura din reteaua de distributie, inclusiv pierderile conductelor in centrala termica, pot fi calculate cu aproximatie pentru diferiti agenti termici si temperaturi interioare.

Insfarsit, mai sunt de luat in considerare si pierderile la livrarea locala a cladurii. Ele se produc datorita :

1. supraincalzirii incaperilor de incalzit in timpul orelor de utilizare;
2. caldurii cedate in perioade de timp nedorite;
3. caldurii cedate unor incaperi care nu trebuie incalzite sau trebuie incalzite partial;

Pierderile mentionate la punctele 1. si 2. se produc datorita unei reglari centrale imperfecte (exploatarea si temperatura de tur a instalatiei de incalzire cu apa calda nu este adaptata in mod corect conditiilor climatice, impartirea instalatiei pe grupe locale nu este facuta, incorecta dimensionare a suprafetelor de incalzire) si a unei adaptari locale insuficiente a cedarii de caldura la necesarul de incalzire. Pierderile indicate la punctul 2. depinde deasemenea si de inertia instalatiei de incalzire si de posibilitatile de reglare si control a generatorului de caldura. Pierderile de la punctul 3. se datoreaza in primul rand greselilor de proiectare si de dimensionare a suprafetelor de incalzire.

In timp ce anumite pierderi la producrea sau transportul caldurii sunt inevitabile daca instalatia de incalzire a fost corespunzator proiectata si este exploatata corect, pierderile la distributie pot fi suprimate sau cel putin reduse in mod considerabil.

Economiile realizate printr-o deservire atenta sau prin introducerea aparatelor de reglare se refera in primul rand la pierderile legate de livrarea caldurii. Ele pot fi calculate sau masurate cu precizie pentru o sitatie data. O indicatie a oridnului lor de marime la o cladire incalzita este data de masurarile de temperatura efectuate in numeroase incaperi. Depasirea temperaturii medii a claditii fata de valoarea prescrisa este un indiciu pentru perderile provocate la livrare si permite -  prin comparatie cu diferenta dintre temperatura interioara si temperatura exterioara – calcularea cresterii relative a consumului de caldura, datorita supraincalzirii.

Uneori, economia de caldura obtinuta printr-o exploatare mai buna , se poate dovedi prin masurarea caldurii consumate, de exemplu comparand consumul de caldura a unei instalatii de incalzire, inainte si dupa montarea aparaturii de reglare automata. Rezultate indiscutabile pot fi obitnute numai atunci cand toti ceilalti factori care influenteaza consumul de caldura sunt :  starea si deservirea instalatiei, utilizarea cladirilor si conditiile meteorologice raman constante. Asemea situatii se obtin numai rareori in practica exploatarii unei instalatii de incalzire.

4. Randamentul instalatiei de incalzire

Potrivit cu cele aratate, caldura utila (ca rest al bilantului termic dintre caldura consumata si pierderile de caldura),  nu se poate determina cu certitudine nici direct nici indirect. Prin aceasta la instalatiile de incalzire, notiunea de randament pierde din importanta. Numai pentru  unele procese partiale, ca de exemplu producerea sau transformarea de caldura sau la instalatiile mai mari, intr-o anumita masura pentru distributia caldurii, randamentele pot si stabilite si la nevoie verificate.

Cadrul Legislativ :

Conform ordinului 839 din 12 noiembrie 2009 de aprobare a Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii:

Art. 20: Documentele necesare emiterii autorizatiei de construire/desfiintare

(3)La depunerea documentatiei pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii se vor avea învedere urmatoarele:

a)în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) din Lege, odata cu autorizatia de construire/desfiintare se solicita, de regula, si autorizarea organizarii executarii lucrarilor. În aceasta situatie, solicitantul are obligatia de a prezenta, pe lânga documentatia tehnica – D.T. pentru autorizarea executarii lucrarilor de baza (D.T.A.C.), documentatia tehnica – D.T. pentru organizarea executarii lucrarilor (D.T.O.E.) – piese scrise si desenate -, întocmita în baza prevederilor anexei nr. 1 la Lege, împreuna cu avizele specifice aferente (aviz circulatie, aviz pentru ocuparea temporara a domeniului public, aviz sanitar, aviz/contract cu societatea de salubritate si altele asemenea, dupa caz), în doua exemplare;

b) în situatia în care, prin certificatul de urbanism a fost solicitata elaborarea unor studii suplimentare, sintezele acestora se anexeaza documentatiei, inclusiv avizele/aprobarile obtinute pentru acestea (doua exemplare). La nevoie, solicitantului i se va putea cere prezentarea studiilor în întregul lor.

Art. 21: Documentatia tehnica – D.T.

(3)În functie de scopul solicitarii, documentatia tehnica – D.T. poate fi:

a)documentatie tehnica – D.T. (D.T.A.C.+D.T.O.E.) pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire, inclusiv pentru lucrarile aferente organizarii executarii lucrarilor;

b)documentatie tehnica – D.T. (D.T.A.D.+D.T.O.E.) pentru autorizarea executarii lucrarilor de desfiintare a lucrarilor/constructiilor, inclusiv pentru autorizarea lucrarilor aferente organizarii executarii lucrarilor.

(4)Documentatia tehnica – D.T., alcatuita din piese scrise si desenate si completata cu elementele de identificare si datele tehnice conform anexei la “Formularul-model F.8 – CERERE pentru emiterea autorizatiei de construire/desfiintare” va respecta urmatoarele conditii:

a)se elaboreaza în baza continutului-cadru prevazut în anexa nr. 1 la Lege si cu respectarea prevederilor legislatiei specifice din domeniul constructiilor si instalatiilor pentru constructii, arhitecturii, amenajarii teritoriului si urbanismului;

b)se elaboreaza de colective tehnice de specialitate si se semneaza, în conditiile prevazute la art. 9 din Lege;

c)se verifica, în conditiile legii, de verificatori de proiecte atestati.

Art. 82: Dispozitii finale si tranzitorii

(8)Dupa emiterea autorizatiei de construire, documentatia tehnica – D.T. vizata spre neschimbare se dezvolta prin proiectul tehnic – P.Th. si constituie parte integranta a acestuia, respectiv a detaliilor de executie – D.E., fiind interzisa modificarea prevederilor acesteia, sub sanctiunea nulitatii autorizatiei de construire. Investitorul împreuna cu executantul au obligatia de a executa lucrarile autorizate numai în baza proiectului tehnic – P.Th., a carui existenta pe santier este obligatorie pe toata durata executarii lucrarilor.

In anexa numarul 1 la Lege ce reglementeaza continutul cadru pentru Documentatia Tehnica (DTAC) sunt cerute urmatoarele piese de instalatii :

Documentatia tehnica pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire – D.T.A.C.

I. Piese scrise
1. Lista si semnaturile proiectantilor
Se completeaza cu numele in clar si calitatea proiectantilor, precum si cu partea din proiect pentru care raspund.
2. Memoriu
2.1. Date generale:
Descrierea lucrarilor care fac obiectul documentatiei tehnice pentru autorizarea lucrarilor de constructii, facandu-se referiri la:
- amplasamentul, topografia acestuia, trasarea lucrarilor;
- clima si fenomenele naturale specifice;

- geologia si seismicitatea;
- categoria de importanta a obiectivului

2.2. Memorii pe specialitati
Descrierea lucrarilor de:
- instalatii;
- dotari si instalatii tehnologice, dupa caz;
2.4. Devizul general al lucrarilor, intocmit in conformitate cu prevederile legale in vigoare
2.5. Anexe la memoriu
2.5.2. Referatele de verificare a documentatiei tehnice – D.T., in conformitate cu legislatia in vigoare privind calitatea in constructii, intocmite de verificatori tehnici atestati de Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, alesi de investitor.

II. Piese Desenate

1. Planuri generale
2. Planse pe specialitati

2.1. Arhitectura

2.2. Structura

2.3. Instalatii
2.3.1. Schemele instalatiilor
Se prezinta parametrii principali si schemele functionale ale instalatiilor proiectate.

Cadrul Economic:

Lasand deoparte argumentele Legislative, desi in ultima perioada din ce in ce mai multe primarii au inceput sa ceara DTAC-ul pentru instalatii, voi incerca sa va aduc cateva argumente financiare in favoarea realizarii unui proiect de instalatii.

Cand executia se face fara proiect dimensionarea instalatiilor se face de catre cei de pe santier care de multe ori nu se pricep sau nu au timp pentru calcule, sau de cei din vanzari care nu prea sunt interesati decat sa-si vanda produsele ce le au in momentul respective pe stoc. Pierderile financiare uzuale ce rezulta din asemenea calcule sunt :

Instalatii sanitare :

• nestabilirea unor trasee exacte pentru conducte (lipsa listelor de contitati de materiale) – rezulta cantitati de materiale comandate prea mici sau prea mari, cheltuieli in plus;
• dimensionarea incorecta a diametrelor pentru alimentarea cu apa – rezulta debite prea mici la robineti;

Instalatii termice :

• calculul incorect al necesarului de caldura – rezulta temperaturi sub temperaturile de confort (in cazul in care este prea mic) si consumuri inutile de energie adica cheltuileli suplimentare (in cazul in care este prea mare);
• nestabilirea unor trasee exacte pentru conducte (lipsa listelor de contitati de materiale) – rezulta cantitati de materiale comandate prea mici sau prea mari, cheltuieli in plus;

Beneficiarul cu ajutorul inginerului proiectant de instalatii poate urmari si controla executia corecta a lucrarilor. Inginerul proiectant de instalatii poate fi persoana de legatura dintre beneficiar si executant sau cei ce livreaza materialele si echipamentele, persoane care in general urmaresc lucrari si vanzari suplimentare.

Tinand cont ca tarifele pentru un proiect complet de instalatii variaza de la 1,5 la 3-5 euro/mp in functie de marimea si complexitatea proiectului, astfel costurile pentru realizarea unui proiect de instalatii pot fi mult mai mici decat cheltuielile inutile rezultate din executia fara proiect.

INFORMATII
CONTACT

comunicat de presa [04-02-2010]

Certificatul energetic al clãdirilor – instrument de informare util pentru cetãteni

Miercuri, 3 februarie a.c., reprezentantii MDRT s-au întâlnit cu reprezentantii Uniunii Nationale a Notarilor Publici, Asociatiei Nationale a Agentiilor Imobiliare, Asociatiei Auditorilor Energetici, Ligii Asociatiilor de Proprietari HABITAT, Asociatiei Inginerilor de Instalatii din România si profesori ai Facultãtii de Instalatii din Bucuresti, pe tema introducerii certificatelor energetice pentru clãdiri.
Cu acest prilej s-a discutat despre reintroducerea obligativitãtii existentei certificatului energetic în tranzactiile imobiliare, în contextul introducerii pe agenda Guvernului a Ordonantei de urgentã de amendare a prevederilor referitoare la acest aspect, din OUG 114/2009 (art. XV). Cei prezenti au subliniat faptul cã este nevoie de actiuni coordonate, astfel încât punerea în aplicare a Legii 372/2005 sã se desfãsoare în conditii optime.
În acest sens, în perioada urmãtoare se va accelera procesul de atestare tehnico-profesionalã a auditorilor energetici si vor fi omologate câteva programe de calcul utile auditorilor energetici; totodatã, centrele universitare care organizeazã cursuri pentru viitorii auditori, vor organiza si cursuri de initiere în folosirea acestor programe. Uniunea Notarilor Publici va face o serie de propuneri pentru normele de aplicare a legii, astfel încât sã fie eliminate orice neajunsuri în momentul tranzactionãrii clãdirilor.
Toti participantii au convenit pentru instituirea unui parteneriat, astfel încât publicul larg si structurile profesionale sã fie cât mai bine informate asupra procedurilor de obtinere a certificatului si asupra importantei acestuia.
Prin certificatul energetic, potentialul cumpãrãtor sau chirias este informat asupra performantei energetice a apartamentului, exprimatã, în principal, prin:

• consumul total anual specific de energie, exprimat în kWh/mp arie utilã, respectiv prin consumul de cãldurã anual specific pentru încãlzire, apã caldã de consum si iluminat;
• eficienta energeticã a apartamentului, prin încadrarea acestuia într-o clasã energeticã (de la clasa A-eficientã energeticã ridicatã, la clasa G-eficientã energeticã scãzutã), functie de consumul total anual specific de energie.

De asemenea, certificatul contine o serie de recomandãri pentru îmbunãtãtirea calitãtii locuintei, din punctul de vedere al consumurilor energetice. Majoritatea clãdirilor vechi din România sunt încadrate în clasele energetice C si D având consumuri specifice anuale pentru încãlzire, apã caldã de consum si iluminat peste 200 kWh/m2an. În acest context, este de mentionat cã tinta consumului anual specific de energie pentru încãlzire este de sub 100 kWh/m2an si a fost stabilitã prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 18/2009.

Certificatul este valabil 10 ani de la data emiterii si se elaboreazã de cãtre auditori energetici pentru clãdiri, persoane fizice atestate. Lista auditorilor energetici atestati este disponibilã pe site-ul ministerului

www.mdrt.ro

, sectiunea Constructii/Atestãri tehnico-profesionale.

În situatia în care, Guvernul aprobã Ordonanta propusã de MDRT, certificatul energetic pentru clãdiri va redeveni obligatoriu din luna martie 2010.

INFORMATII

CONTACT

1. Fisa de date sintetice.

2. Capitolul A: Documentatia privind proiectarea.

3. Capitolul B: Documentatia privind executia.

4. Capitolul C: Documentatia privind receptia.

5. Capitolul D: Documentatia privind exploatarea, repararea, intretinerea si urmarirea comportarii in timp.

6. Jurnalul evenimentelor:
Capitolul A *) Documentatia privind proiectarea.
Capitolul B *) Documentatia privind executia.
Capitolul C *) Documentatia privind receptia.
Capitolul D *) Documentatia privind exploatarea, intretinerea, repararea si urmarirea comportarii in timp.

*) Se vor include pe capitole borderourile generale ale dosarelor documentatiei de baza si copiile borderourilor cu cuprinsul fiecarui dosar in parte.

In ceea ce priveste Instalatiile cartea tehnica trebuie sa contina :

I. In capitolul 1. la subcapitolele:

- 1.4.a.denumirea si adresa subproiectantului/subproiectantilor  de instalatii.

- 1.4.c.numele si prenumele proiectantilor de instalatii denumirea si sediul unitatilor de care apartin.

- 1.5.Verificatorul/Verificatorii de instalatii (nume, prenume, numar certificat de atestare).

- 1.6.a.Executantul de Instalatii – denumire sediu sau adresa firmei executante.

- 1.6.b.Numele si prenumele sefului de santier.

- 1.6.c.Numele si prenumele consucatorului direct al lucrarilor.

- 1.7.Toate modificarile modificarile suvenite la capitolele 1.1-1.5. incursul lucrarilor.

- 1.8.Expertii Tehnici atestati care au verificat calitatea si comportarea constructiei (nume, prenume, numar certificat de atestare).

II. Capitolul 2.A. – Documentatia privind proiectarea – va cuprinde urmatoarele:

- avize de specialitate care au stat la baza intocmirii proiectului de intalatii;

- planurile si schemele de instalatii efectiv realizate, cu toate modificarile aduse de proiectant, executant sau proprietar pe parcursul executiei constructiei);

- breviarele de calcul pe specialitati;

- indicarea distincta a diferentelor fata de detaliile de executie initiale, cu precizarea cauzelor care au condus la aceste diferente;

- caietele de sarcini privind executia lucrarilor.

III. Capitolul 3.B. – Documentatia privind executia – va cuprinde urmatoarele:

- autorizatia de executare a constructiei;

- dispozitii de santier, procesele-verbale de probe specifice si speciale;

- procesele-verbale privind montarea instalatiilor de masurare prevazute prin proiectul de urmarire speciala a constructiilor, daca este cazul, precum si consemnarea citirilor initiale de la care incep masuratorile.

IV. Capitolul 4.C. – Documentatia privind receptia – va cuprinde urmatoarele:

- procesele-verbale de receptie (la terminarea lucrarilor si cel final), precum si alte acte anexate acestora.

V. Capitolul 5.D. – Documentatia privind exploatarea, repararea, intretinerea si urmarirea comportarii in timp – va cuprinde urmatoarele:

- instructiunile de exploatare si intretinere si lista prescriptiilor de baza care trebuie respectate pe timpul exploatarii constructiei pentru toate echipamentele de instalatii

- proiectele de baza carora s-au efectuat modificari fata de proiectele initiale;

- procesul-verbal de predare-primire a instalatiilor de masurare si contorizare prevazute prin proiectul de urmarire speciala a constructiei incheiat intre executant si beneficiar, daca este cazul;

Regulametul complet pentru intocmirea si continutul cartii tehnice a unei cladiri este reglementat prin :

– privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora – Monitorul Oficial nr. 193 din 07/28/1994.

CONTACT

SERVICII