Daca aflati inaintea noastra informatii despre alte evenimente interesante din domeniu  va rugam sa ne anuntati.

9-11 noiembrie 2011, Sala Palatului București

RENEXPO^® SOUTH-EAST EUROPE, cel mai mare si important eveniment pe energie regenerabilă si eficienă energetică al României, revine cu cea de-a IV-a editie la Sala Palatului din Bucuresti, între 9-11 noiembrie 2011. Programul evenimentului cuprinde târgul cu aproape 100 de expozanti, forumuri si conferinte de specialitate pentru prezentarea celor mai noi evolutii în domeniul productiei de energie regenerabilă, distributia si utilizarea eficientă inteligentă a energiei.

Din 2008 RENEXPO^® SOUTH-EAST EUROPE a devenit cunoscut ca fiind una din cele mai mari platforme de energie din regiunea de Sud-Est a Europei si un punct de întâlnire în capitala României pentru persoane cheie si experti. A IV-a editie promite un succes mai mare ca oricând în România, având în vedere că înainte cu 6 săptămâni de la târg spatiul expozitional a fost vândut în totalitate!
Anul acesta vor fi prezente în jur de 100 de expozanti din care 40% internationali din 15 tări europene. Mai mult decât atât, cele 7 conferinte internationale pe energie eoliană, energie solară, case pasive, RES în clădiri mari, hidroenergie, bioenergie si business exchange forum sunt programate pentru a găzdui cel putin 600 de participanti care vor avea oportunitatea să asculte prezentări ale unor nume sonore precum  László BORBÉLY – Ministrul Mediului si al Pădurilor din România, Pedro DIAS – Secretar General Adjunct, ESTIF, Zoltan NAGY – Director General  Energy Regulatory Department, ANRE si multi altii.

Târgul international vă asteaptă cu teme precum: energia eoliană, energia solară, hidroenergie, bioenergie, constructii eficiente energetic si renovare, servicii energetice si cogenerare. Printre obiectele expuse se vor număra turbinele eoliene,  machete de centrale de biogaz,  machete de case pasive, masini electrica si multe altele.

Parcurile Solar si Eolian sunt o parte separată a târgului, unde expozanti din aceste domenii pot fi găsiti mai usor de către vizitatorii de specialitate. Printre companiile expozante se numără: Gamesa, Siemens, Prenecon, Productie Energie Verde, Eurosat, Turboden, Gehrlicher Solar, Enercon GmbH, Wind Power Energy, Global Wind Power SRL, Energobit Group SA si multe altele.

RENEXPO^® SOUTH-EAST EUROPE a obtinut si în acest an sprijinul Ministerului Mediului si al Pădurilor si sponsorizare din partea unor companii internationale ca:  Gamesa, Prenecon, Siemens, REC Group, Vestas, GDF SUEZ, YTONG, BOSCH, MARTIFER SOLAR si ISOVER.

Ceremonia oficială de deschidere pe 9 noiembrie 2011,  va fi sustinută printre altii, de către domnul László BORBÉLY – Ministrul Mediului si al Pădurilor, de Eugen-Dicones CURTEANU – Secretar de Stat, Ministerul Dezvoltării Regionale si Turismului si  Liviu BUZILA – sef al  UK Trade & Investment.

Un alt punct culminant al RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE în Bucuresti este  Forumului Expozantilor si Forumul Montatorilor de Turbine Eoliene unde companiile îsi pot prezenta serviciile si produsele, iar consumatorii finali pot participa la aceste evenimente în mod gratuit.

Mai multe informatii despre cel mai mare târg pe energie regenerabilă al României,  RENEXPO^®  SOUTH-EAST EUROPE, puteti găsi pe www.renexpo-bucharest.com.

Contact si informatii:

REECO RO Expoziţii S.R.L.
B-dul. Revoluţiei, Nr. 96, Ap. 4, 310025 Arad
Phone: +40 (0) 257-23099 – 9
Fax: +40 (0) 257-23099 – 8

info@reeco.ro

www.reeco.ro

proiectareinstal.ro si SC KAMIN SRL in calitate de parteneri media ai  RENEXPO®  va invita la in perioada 9-11 noiembrie 2011 la tagul RENEXPO® SOUTH-EAST Europe 2011. Pentru a primi o invitatie din partea noastra va rugam sa completati formularul de mai jos  sau formularul de AICI  apoi veti primi invitatia pe mail.

Organizarea CONSTRUCT EXPO este motivată prin aceea că România este una dintre cele mai atractive pieţe din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte sectorul construcţiilor edilitare, ceea ce atrage după sine o cerere tot mai mare de maşini, utilaje de construcţii, scule performante, materiale de constructii si instalatii de ultimă generaţie.

CONSTRUCT EXPO este o expozitie care se adreseaza tuturor firmelor care activeaza in domeniul constructiilor si publicului interesat de consultanta si achizitii de materiale si sisteme, instalatii si echipamente, utilaje si scule pentru constructii

TEMATICA targului cuprinde:

• Produse si sisteme pentru constructii
• Instalatii electrice, sanitare, incalzire, aer conditionat
• Amenajari exterioare edilitare
• Utilaje industriale si echipare de santier
• Proiectare, consultanta, design
• Antreprenoriat si executie

Sursa : http://www.constructexpo.ro/

Carbunele trebuie sa-l scoatem din pamant, petrolul sa-l extragem, lemnele sa le taiem si sa le aprindem, curentul elecric sa-l producem. Numai caldura de la soare ne vine gratis, de mii, zeci de mii si de milioane de ani.

Patru motive sa batem pasul pe loc
In epoca noastra, fermierii occidentali pot folosi cuptorul solar de uz gospodaresc, o inventie modesta, cu o oglinda concava care focalizeaza razele soarelui spre vasul cu mancare. Este mult prea putin, fata de cat am fi indreptatiti sa pretindem de la energia solara.
Mai de amploare, a aparut furnalul solar, realizat la Mont Luis (Franta). Acolo, functioneaza un sistem de oglinzi, astfel incat totalitatea lor sa formeze o uriasa oglinda concava, cu posibilitatea de a focaliza razele soarelui intr-o anumita zona. Se pot obtine, in focar, pana la 3.000 grade C, mai mult decat este necesar pentru elaborarea sticlei sau a majoritatii metalelor.
Este o performanta satisfacatoare, aflata, insa in stare de experiment. In mod firesc, s-ar intreba oricine: daca este atat de simplu, de ce ne zbatem sa extragem hidrocarburi, de ce ne certam cu arabii, ne risipim mijloacele financiare, nervii si forta de munca?
Din patru motive: primul – pentru ca avem deja o industrie construita sa utilizeze hidrocarburile; al doilea – pentru ca energia solara, atat de generos oferita, depinde de anotimp, de latitudine, de nori, de capriciile naturii; al treilea – pentru ca inca mai avem hidrocarburi si, deci, nu ne strange nimeni cu usa; al patrulea – pentru ca, vrem sa recunoastem sau nu, magnatii petrolului si gazelor s-ar ruina daca, in locul lor, ar apare, din senin, magnatii soarelui.
Asteptam, cu rabdare, anul 2040
Pe de alta parte, este usor de observat ca orice casa este incalzita de soare intr-o anumita parte a anului. Daca vrem sa fie incalzita si in rest, n-avem decat sa-i adaptam captatoare de energie, instalatii de transformare a acesteia in apa calda, ferestre mari care sa primeasca ziua energia soarelui (energie activa) si obloane izolatoare care s-o pastreze noaptea (energie pasiva)
In ultimii ani, atentia lumii civilizate este tot mai mult atrasa de panorile solare. Ele ofera o siguranta mare si, odata montate, aproape nu necesita revizie in continuare. Ani intregi pot functiona fara nici o supraveghere. In Marea Britanie panourile solare furnizeaza energia electrica pentru numeroase faruri izolate, neprevazute cu personal de intretinere.
Fotocelulele demonstreaza ca se poate obtine energie electrica din lumina, nu din caldura solara. Pe aceasta baza, functioneaza de aproape o jumatate de veac, farul de 360 kw al unei piste de aterizare in mijlocul unei pustietati inghetate din Alaska.
Cel mai interesant proiect al viitorului apartine, in prezent, inginerului american dr. Peter Glaser, care a conceput un sistem de centrale cosmice, capabile sa ofere o buna parte din energia necesara omenirii.
El prevede, intr- prima etapa, o flota de 40 sateliti, fiecare constituind o centrala generatoare de energie din radiatia solara, ceea ce, conform proiectului, ar trebui sa acopere un sfert din necesarul de enegie al Uniunii Europene. Desi conceptul pare simplu, punerea lui in practica nu se prevede, totusi, mai devreme de anul 2040.
Frate, frate, dar branza-i pe bani
Pana atunci, vor mai apare cu siguranta si alte proiecte, cu acelasi scop, ca sa depindem tot mai putin de poluare, de hidrocarburi si de tarile care – recunoastem sau nu – ne pun sula-n coaste, ca cea mai mica neintelegere.
Orice om cu presimtiri isi da seama ca va fi un mare castig pentru omenire sa nu mai depinda de un asemenea monopol.
Dar tot presimtirea ne sopteste ca, atunci cand nu vom mai depinde de hidrocarburi, ne vor pune sula-n coaste cei care azi se straduiesc sa pregateasca ispititoarele surse de energie nepoluanta, pe care noi o asteptam ca pe un dar ceresc, iar ei ca pe o afacere.

Sursa : www.ziare.com – Victor Pitigoi – Senior Editor

De acest program pot beneficia:

• unitati administrativ-teritoriale;
• institutii publice;
• unitati de cult.

Beneficiarii, institutiile publice sau unitatile de cult pot depune proiecte de finantare in cadrul Programului “Casa Verde” pentru imobile aflate in proprietatea ori in administrarea acestora. In cadrul Programului se pot realiza proiecte privind inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala, energie eoliana, energie hidro, biomasa, gaz de fermentare a deseurilor, denumit si gaz de depozit, gaz de fermentare a namolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate si biogaz sau orice alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului.

Unitatile administrativ-teritoriale, institutiile publice si unitatile de cult  care doresc participarea la Program trebuie sa depuna urmatoarele documente:

• cererea de finantare nerambursabila;
• copia certificatului de înregistrare fiscala;
• copia hotararii consiliului local, consiliului judetean din care sa rezulte acordul cu privire la participarea la Program;
• documente din care sa rezulte calitatea solicitantului de proprietar sau administrator al imobilului în care se va monta sistemul de incalzire;
• hotararea consiliului local sau a consiliului judetean privind aprobarea studiului de fezabilitate, conform anexei nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii;
• declaratia pe propria raspundere ca sunt prevazute in buget sumele necesare cofinantarii proiectelor de mediu sau hotararea consiliului local prin care se obliga la asigurarea surselor financiare necesare in vederea sustinerii contributiei proprii in cazul in care proiectul va fi selectat in vederea finantarii de catre Autoritate;
• studiul de fezabilitate elaborat potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr. 28/2008.

Se poate obtine finantare de pana la 90% din cheltuielile eligibile ale proiectului. Cuantumul maxim de finantare pentru beneficiari :

• Cuantumul finantarii pentru institutiile publice nu poate depasi valoarea de 2.000.000 lei;
• Cuantumul finantarii pentru unitatile de cult nu poate depasi valoarea de 500.000 lei;
• Cuantumul finantarii in cazul unitatilor administrativ teritoriale nu poate depasi urmatoarele valori:
  • 4.000.000 lei pentru unitatile administrativ-teritoriale cu un numar de locuitori mai mare de 100.000;
  • 3.000.000 lei pentru unitatile administrativ-teritoriale cu un numar de locuitori cuprins intre 50.000 si 100.000;
  • 2.000.000 lei pentru unitatile administrativ-teritoriale cu un numar de locuitori cuprins intre 20.000 si 50.000;
  • 1.000.000 lei pentru unitatile administrativ-teritoriale cu un numar de locuitori cuprins intre 3.000 si 20.000;
  • 500.000 lei pentru unitatile administrativ-teritoriale cu un numar de locuitori mai mic de 3.000.

Sunt considerate eligibile urmatoarele cheltuieli efectuate în cadrul Programului:

• cheltuielile prevazute pentru realizarea investitiei conform studiului de fezabilitate (instalatii, echipamente, subansamble, constructii aferente instalatiilor);
• cheltuielile cu montajul sistemelor, efectuarea, verificarea probelor si incercarilor;
• taxa pe valoarea adaugata (TVA);
• cheltuielile cu consultanta, studii de fezabilitate, proiectul tehnic, in limita a 8% din cheltuielile pentru investitia de baza.

Incercarea de etanseitate se va face controland traseele conductelor si punctelor de imbinare.

Punctele de imbinare ce se inchid cu elemente de mascare vor fi incercate pe parcursul lucrarii, inainte de inchiderea lor, incheiandu-se procese verbale pentru lucrari ascunse.

In timpul incercarii de etanseitate instalatia de canalizare menajera se umple cu apa pana la nivelul de refulare prin obiectele sanitare sau sifoanele de pardoseala de la primul nivel.

Incercarea de functionare se va face prin punerea in functiune a obiectelor sanitare in masura sa realizeze debitul de calcul al intalatiei, obiecte ce vor fi desemnate ce catre proiectant.

Cu prilejul incercarii de functionare se vor controla si pantele, piesele de curatire, sustinerile, etc.

Documente incheiate la receptie

Verificarile de calitate la receptia preliminara vor fi efectuate de catre comisia de receptie numita in acest scop, care va lucra in conformitate cu “Regulamentul de efectuare a receptiei obiectelor de investitii”.

La receptia preliminara a instalatiilor sanitare, se vor efectua urmatoarele verificari:

- verificarea calitatii obiectelor sanitare si a materialelor utilizate;

- verificarea corespondentei lucrarilor cu prevederile din proiect, standarde si alte prescriptii oficiale;

- verificarea conditiilor de rezistenta, etanseitate si de functionare a instalatiilor;

- verificarea calitatii si aspectului lucrarilor.

Aceste verificari se vor efectua scriptic si direct.

Verificarea corespondentei lucarilor din proiecte si prescriptii de proiectare, cu lucrarile executate, se va face pe baza examinarii proceselor verbale de verificare a lucrarilor pe faze (inclusiv a lucrarilor ascunse) si prin constatari la fata locului prin sondaj.

Verificarea conditiilor de rezistenta, etanseitate si de functionare a instalatiilor se va face scriptic prin constatarea existentei proceselor verbale de efectuare a incercarilor pe coloane, portiuni sau tronsoane ale instalatiei, precum si a procesului verbal de verificare a instalatiei in ansamblu, incheiat cu delegatul beneficiarului (dirigenlelui de santier).

Comisia va face si o verificare directa a instalatiilor sanitare in ansamblu. Verificarea se va face la un numar de 5-10% din numarul consumatorilor, prin constatarea debitelor de apa si a temperaturilor prevazute in proiect, iar la instalatiile de canalizare, a scurgerii normale de la obiectele sanitare.

Incercarea de etanseitate la presiune se va efectua inainte de montarea armaturilor de serviciu si a aparatelor, pozitiile acestora fiind busonate. Presiunea pentru incercarea la etanseitate la rece, ca si pentru incercarea de etanseitate si rezistenta la cald, va fi egala cu 1,5 x presiunea de regim dar nu mai mare de 6 bari. Instalatiile se vor mentine sub presiune cel putin 20 min, timp in care nu se admite nici o scadere a presiunii.Presiunea se va citi pe un manometru montat pe pompa ce se va amplasa in punctul cel mai de jos al instalatiilor.

Incercarea de functionare a instalatiilor se va efectua verificandu-se daca toate punctele de consum asigura debitul prevazut de proiect. Verificarea se va face prin deschiderea numarului de robinete de consum, corespunzator simultaneitatii si debitului de calcul. Precizarea numarului de robinete ce vor fi deschise se va face de catre proiectant. Temperatura apei la punctele de consum trebuie sa corespunda prevederilor din proiect.

Se va verifica modul de fixare, stabilitate si distantele de sustinere ale conductelor fixate pe pereti, tavane, etc., paralelismul conductelor si distantele intre izolatia conductelor, tinand seama de natura materialelor si de prevederile prescriptiilor specifice.
Se va verifica corecta amplasare a punctelor fixe, a pieselor de dilatare si a mansoanelor de protectie, astfel incat sa se asigure dilatarea libera a conductelor.
Incercarea de etanseitate si rezistenta la cald se va face mentinandu-se in functiune instalatiile de apa calda si circulatie timp de 6 ore, apa din instalatie avand temperatura maxima. In afara de etanseitate, la aceasta incercare se va urmari modul in care se comporta diversele elemente ale instalatiei ca urmare a dilatarilor si a eforturilor mecanice suplimentare datorate acestora.
Dupa racirea completa se va repeta incerarea de etanseitate la presiune rece. Obictele sanitare sa fie intregi, necrapate, sa aiba culoare uniforma, sa nu aiba smalt sarit, etc. si sa corespunda ca numar, marime, model, calitate si pozitie de montaj cu cele prevazute in proiect.
Pozitia de montaj a obiectelor sanitare, a armaturilor si accesoriilor sa permita utlizarea lor in bune conditii, verificandu-se respectarea cotelor si distantelor de montaj prevazute in prescriptii, atat intre obiecte cat si intre acestea si elementele de constructii.Obiectele sanitare sa fie solid fixate pe postamente, console, etc., iar acestea din urma sa fie prinse rigid in elementele constructiei.
Sifoanele obiectelor sanitare sa asigure scurgerea normala a apei din obiectele sanitare respective. Nu se admit scapari de apa pe la sifon sau conducta de racord.
Robinetele si bateriile sa asigure jet continuu de apa, inchiderea perfecta si o manevrare usoara.
Robinetele de trecere sa fie usor accesibile pentru reparatii.
Preaplinul obiectelor sanitare sa asigure scurgerea debitului de apa dat de armatura de alimentare cu apa la o functionare normala (debit mediu).

La punctele de consum apa sa fie limpede si sa nu lase pete de rugina sau de ulei pe obiecte.
In timpul functionarii sa nu apara in nici o parte a instalatiei zgomote suparatoare. In cazul aparitiei zgomotelor pronuntate la robinetele cu plutitor pentru WC sau la armaturile sanitare montate pe celelalte obiecte se vor remedia armaturile respective prin inlocuirea garniturilor, sau ventilelor, sau altele.

Se va verifica daca s-a facut dezinfectia conductelor. Dezinfectarea se face cu apa continand 20-30 mg/l clor activ, care trebuie sa ramana in retea cel putin 24 ore. Dupa acest interval de timp se elimina apa cu clor din conducte si se spala cu un curent de apa curata. Spalarea se face cu apa curata timp de minim 2-3 ore.

Studirea pe ansamblu a surselor de apa posibile urmareste sa determine caracteristicile tehnice (cantitatea de apa disponibila cat si calitatea acesteia), pe baza carora, facandu-se comparatiile economice intre solutiile de ansamblu ale sistemelor alimentate din diferite surse sa se poata alege sursa care satisface :

• debitul de apa necesar consumatorilor;
• calitatea apei, pe cat posibil fara tratare ulterioara sau cu un minim de tratare, pentru minimizarea costurilor de exploatare si intretinere;
• siguranta in exploatare, asigurarea in timp a debitelor minime necesare si a calitatii apei;
• eficenta economica maxima, tinand seama de costul minim pe metru cub de apa furnizata si de efectul economic general in cadrul gospodaririi apei pentru utilizari complexe.

Cele de mai sus constituie criteriile de baza la alegerea surselor de apa (STAS 1628/95).

In repartizarea surselor de apa intre consumatorii industriali si consumul centrelor populate se vor alege in general pentru alimentarea cu apa potabila surse subterane.

Evul mediu a reprezentat perioada cea mai putin propice dezvoltarii in acest domeni; putinele canale existente sunt distruse, deseurile sunt aruncate pe strazi, contribuind deseori la imbolnavirea populatiei.

Odata cu inceputul industrializarii si dezvoltarii oraselor, necesitatea de a construi canale devine din ce in ce mai mai acuta. Astfel, in Anglia, in anul 1531, in timpul lui Henric a VIII-lea, s-a elaborat prima legislatie privind evacuarea apelor meteorice si menajere. La Paris, in secolul al XVII-lea, s-au construit canale in lungime de 3 km; in jurul anului 1850 lungimea acestora circa 100 km.

In aceeasi perioada, se infiinteaza in Anglia “Consiliu de sanatate publica” cu scopul de  a studia legile de asanarea a oraselor. In anul 1866 apare “Sanitary Act”, lege care stabileste principiile privind canalizarile si normele pentru mentinerea in stare curata a raurilor (acest act, bineinteles cu transformarile corespunzatoare, este si in prezent in vigoare). Ca urmare a acestei legi s-au construit in Londra, de-a lungul Tamisei, doua canale colectoare lungi de 30 km, care evacuau apele uzate in aval de oras.

In secolul al XX-lea nivelul de dezvoltare economica si sociala a impus realizarea de retele de canalizare tot mai mari si in acest timp epurarea apelor uzati in instalatii corespuzatoare.

La noi in tara constructia canalelor a inceput in anul 1828, in orasul Bucuresti. Primul canal a fost construit pe actuala strada Smardan; canalul evacua apele uzate din ulitele “Coltei”, “Batistei” si “Biserica Enei” in raul Dambovita; avea sectiune transversala dreptunghiulara, din dulapi de stejar cu cadre.

Al doilea canal, executat in anul 1840, in lungime de 950 m, era folosit pentru colectarea apelor uzate menajere si pluviale de pe ulita “Targului din Afara” (azi Calea Mosilor). A fost construit din piatra si zidit cu mortar de var; era prevazut cu instalatii anexe (hasnale) zidite tot din piatra si acoperite cu gratare de fier.

In anul 1881 si apoi in 1889 Primaria orasului Bucuresti a insarcinat pe inginerul elvetian Bürkli-Ziegler sa elaboreze un proiect de canalizare dupa principii moderne. Proiectul prevedea constructia a doua colectoare de-a lungul raului Dambovita, la care se racordau doua colectoare perpendiculare; proiectul s-a reluat mai tarziu (1909) de prof. ing. Dionisie Germani, care ii aduce o serie de modificari.

Dupa aceste proiecte, pana in anul 1940, s-au executat circa 100 km canale colectoare si circa 500 km de canale secundare, reprezentand aproximativ 80% din reteaua proiectate in 1909.

Este de mentionat ca in proiectul de elaborat de prof. ing. D. Germani erau prevazute si o serie de constructii si instalatii pentru epurarea apelor uzate, care au ramas insa nerealizate.

Paralel cu lucrarile de canalizare executate in orasul Bucuresti s-au realizat constructii similare si in alte orase din tara.

Sursa : “Canalizari” – M Negulescu; Editura didactica si pedagogica, Bucuresti – 1978.

1. Alegerea solutiei tehnice pentru care doriti sa obtineti finantare, se poate obtine finantare pentru:

• instalatie de panouri solare pentru producere apa calda menajera;
• instalatie de pompa de caldura;
• instalatie de producere a energiei termice pe baza de peleti, brichete, tocatura lemnoasa, precum si orice fel de resturi si deseuri vegetale, agricole, forestiere sau silvice.

Finantarea se acorda dupa cum urmeaza :

a) pana la 6.000 lei pentru instalarea panourilor solare;

b) pana la 8.000 lei pentru instalarea pompelor de caldura;

c) pana la 6.000 lei pentru instalatie de producere a energiei termice pe baza de peleti, brichete, tocatura lemnoasa, precum si orice fel de resturi si deseuri vegetale, agricole, forestiere sau silvice.

In cazul cumularii in cadrul aceluiasi proiect a doua tipuri de instalatii, cuantumul finantarii solicitate nu poate depasi valoarea cea mai mare acordata unui tip de proiect din cele doua cumulate in cadrul programului.

4. Depunerea dosarului de finantare la agentia judeteana pentru protectia medilui pe raza careia domiciliaza solicitantul.

Dosarul de finantare va cuprinde urmatoarele:

a)

cerere de finantare nerambursabila, conform anexei nr. 2, completata prin tehnoredactare computerizata si semnata de solicitant, in original;  (click

aici

pentru download)

b)

declaratie pe propria raspundere a solicitantului, conform anexei nr. 3, completata si semnata de catre solicitant, in original; (click

aici

pentru download)

c)

copie de pe actul de identitate al solicitantului;

d)

extras de carte funciara care sa ateste dreptul de proprietate/coproprietate al solicitantului asupra imobilului pe/in care se va realiza proiectul, in original, sau autorizatie de construire emisa solicitantului, in copie legalizata pentru imobilele aflate in constructie, valabile la data depunerii;

e)

certificat de atestare fiscala privind plata obligatiilor la bugetul local, in original, valabil la data depunerii dosarului de finantare, eliberat de catre organele competente de pe raza carora isi are domiciliul solicitantul;

f)

adeverinta privind existenta contului bancar al solicitantului finantarii, emisa de o banca comerciala, in original;

g)

un plic pe care se va completa numele si adresa completa a solicitantului, titlul programului:

“Programul privind instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, inclusive inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire”, precum si sesiunea de depunere.

5. Verificare, analiza si aprobarea dosarelor de finantare.

6. Acordarea finantarii
Solicitantul a carui cerere de finantare a fost aprobata se prezinta la sediul agentiei judetene pentru protectia mediului pe raza caruia domiciliaza, pentru semnarea contractului de finantare nerambursabila, având asupra sa actul de identitate, in original.

Se considera renuntare la finantarea aprobata neprezentarea solicitantului pentru semnarea contractului de finantare nerambursabila in termen de 60 de zile de la comunicarea aprobarii dosarului de finantare, respectiv publicarea pe site-ul Autoritatii a listei dosarelor de finantare aprobate.

7. Decontarea cheltuielilor

Documente obligatorii necesare decontarii:
a) cererea de tragere, conform anexei nr. 1 la contractul de finantare nerambursabila, completata integral prin tehnoredactare computerizata si semnata de beneficiar;
b) contractul de executie, in copie legalizata;
c) factura fiscala/facturile fiscale, in copie (se va/se vor prezenta si in original, in vederea certificarii conformitatii de catre personalul agentiei judetene pentru protectia mediului responsabil cu derularea Programului);
d) documente bancare privind achitarea facturilor fiscale prezentate (extrase de cont cu viza institutiei financiar-bancare insotite de O.P.-uri) si/sau chitanta;
e) proces-verbal de receptie la terminarea lucrarilor in original;
f) certificatul de garantie emis de producator pentru instalatie, in copie;
g) un plic pe care se va completa numele si adresa completa a solicitantului, titlul programului:
“Programul privind instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, inclusive inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire”, precum si numarul si data contractului de finantare nerambursabila in baza caruia se solicita decontarea.

Dosarul de decontare se depune la sediul Autoritatii nu mai târziu de data de 31 octombrie a fiecarui an.
Sumele aprobate vor fi decontate de catre AFM nu mai tarziu de data 15 decembrie a fiecarui an.

CHELTUIELI ELIGIBILE:

1 – achizitia de instalatii pentru producerea de energie termica, inclusiv instalatii pentru inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie regenerabila;
2 – cheltuielile cu montajul si punerea in functiune a sistemului, efectuarea, verificarea probelor si incercarilor;
3 – taxa pe valoarea adaugata (TVA).

Sunt eligibile numai cheltuielile efectuate dupa semnarea contractului de finantare nerambursabila.

Firma noastra va poate oferi servicii de proiectare si consultanta pentru alegerea echipamentelor sau pentru completarea dosarului de finantare, pentru oferte de pret pentru echipamente si montajul acestora contactati firme specializate.

CONTACT