G) PROECTE DE VIITOR PE RAUL DAMBOVITA
1. Inconvenientele sistematizarei actuale
Posibilitatea de a utiliza Dambovita pentru canalizarea orasului a fost usurat de imprejurarea ca raul are o panta generala destul de importanta. Intre punctele de intrare si de esire din oras diferenta de nivel este de aproape 25 m (dela cota 85 la 60). Cu ocazia lucrarilor de rectificare si sistematizare nu s’a profitat indeajuns de aceasta cadere.
S’ar fi putut dela inceput executa o adancire mai mare a fundului asa incat colectoarele deversoare ale canalizarei sa functioneze chiar pe timpul ploilor exceptionale. S’a dat o panta numai de 0.0055 pe parcursul din oras, iar restul s’a pierdut in caderile locale dela Grozavesti, respectiv Ciurel si Abator.
La amenajarea raului Dambovita pe parcursul din oras s’a cautat sa se pastreze oarecum pitorescul unui rau si s’a dat canalului sectiunea cu maluri inclinate. Pentru consideratiuni estetice discutabile, probabil si pentru consideratiuni economice de moment, s’a pierdut avantajul unei sectiuni dreptunghiulare, care pentru aceiasi largime de canal ar fi fost capabila de un debit maxim de trei ori mai mare. Inaltimea apei in canal pentru debitul maxim obisnuit de 45 mc/sec. ar fi fost de un metru numai in loc de trei metri cat este acum. Pentru acelas debit total de 220 mc/sec. al actualului profil, s’ar fi putut face un canal dreptunghiular numai cu 11.5 m latime in loc de 30 m cat este acum. In acest caz inaltimea apelor la debitul maxim de 45 mc/sec. ar fi fost redusa la 1.80 m in loc de 3 m. Diagramele dela fig.96 reprezinta debitele corespunzatoare diferitelor sectiuni ce intra in discutiune cum si nivelul apelor.
Avantajul sectiunei dreptunghiulare este evident. Eventual s’ar fi putut amenaja la partea inferioara o rigola pentru scurgerea apelor mici obisnuite spre a evita resfirarea apelor si formarea depunerilor, cum este si astazi.
Chiar pastrand cotele de adancire asa cum s’au executat, totusi inca s’ar fi avut avantaje din adoptarea profilului dreptunghiular: inaltimea mai mica a apelor mari in canal nu ar mai fi impiedicat functionarea deversoarelor, s’ar fi obtinut un regim hidraulic mai favorabil si in locul taluzelor murdare s’ar fi avut o lucrare curata si s’ar fi pierdut mai putin loc.
Alta greseala s’a facut la executarea in oras a podurilor peste Dambovita: s’au facut poduri in arc cu timpane pline obstruand sectiunea libera de scurgere tocmai la cotele ridicate unde la o mica inaltare a apelor corespunde un debit mare. In cazul unui canal dreptunghiular podurile s’ar fi putut executa – cu solutii destul de estetice – in grinzi drepte si planseu, neocupand mai mult de un metru inaltime. Nu s’ar fi pierdut astfel nici 15% fata de 50% cat se pierde astazi din sectiunea de scurgere.
2. Situatiuni speciale modificand regimul hidraulic al Dambovitei
Este de insistat asupra unei alte situatiuni ce aduce perturbatii in regimul hidraulic al cursului natural sau regularizat al Dambovitei. Mai sus de stavilarele dela Ciurel, pe Dambovita se gasesc o serie de mori ce utilizeaza apa raului pentru miscarea instalatiunilor. Proprietarii acestor mori inalta mereu pragul stavilarelor provocand inaltarea apei si revarsarea ei ; iarna mai ales aceasta apa revarsata este retinuta in zapada luncei unde ingheata si se inmagazineaza. La topirea zapezilor debitul este mult sporit din aceasta cauza si regimul hidraulic este modificat. Aceste mori, pe baza unor drepturi asa numite « castigate » exploateaza apa Dambovitei, dupa bunul lor plac. Ele retin apele pe vremuri de seceta, lasand sa treaca in vale numai 2 mc/sec. sau mai putin. Alte ori, cand si din amonte vine apa multa, morile dau si ele drumul la apa adunata, ridicand in felul acesta nivelul in aval si producand neajunsuri. Din aceasta neregularitate sufera si alimentarea cu apa a Uzinei Electrice Comunale dela Grozavesti, unde apa pentru racirea turbinelor este adusa prin apeductul dela Ciurel.
Este de neinchipuit ca vreme de 30 ani nu s’a putut schimba nimic din acesta situatiune care dauneaza interesele si salubritatea unui oras intreg – Capitala tarii – si ca legiuirile n’au putut aduce nimic pentru a apara canalizarea orasului si exploatarea electricitatii, in timp ce interesele particulare sunt atat de menajate.
3. Influenta depunerilor pe Dambovita
Regimul hidraulic al Dambovitei mai este influentat si de alte conditiuni speciale in care raul a fost pus dupa lucrarile de sistematizare dela 1881. Datorita acestor conditiuni si datorita caracterului aluvionar al Dambovitei nivelul fundului se ridica din cauza depunerilor, raul isi micsoreaza viteza, iar nivelul apelor se ridica.
In ce masura este influentat de depuneri regimul hidraulic al Dambovitei, se poate vedea din diagramele comparative (fig. 95), a nivelului apelor Dambovitei la ploile din 1910 si 1934.
Nivelul apelor in lungul raului in loc sa mearga descrescand in sensul scurgerii, merge inaltandu-se ; in loc ca oglinda apei sa fie plana, are suprafata curba ceea ce pare bizar. Aceste anomalii se datoresc depunerilor.
La ridicarea fundului raului Dambovita, a contribuit si faptul ca inainte vreme si azi inca, mai jos de Abator se descarcau in Dambovita gunoaie si necuratenii care adunandu-se mereu au provocat ridicarea fundului si a apelor. Uneori apele Dambovitei erau chiar barate de depozitele aruncate. Aceasta situatiune a facut ca in 1927 caderea dela Abator-Vitan sa devie inexistenta, fiind complet inamolita de depunerile ce au inaltat cu mai mult de un metru fundul raului.
Impotmolirile micsoreaza debitul canalelor deversoare. La apele mari Dambovita suprainaltata din cauza depunerilor, ineaca gurile de scurgere, impiedicand uneori aproape complet functionarea deversoarelor. Din cauza depunerilor dela gura deversoarelor se produc inconveniente si in reteaua de canalizare. Viteza apelor este incetinita neavand scurgere si se produc depuneri in canale.
Din cauza nefunctionarii deversoarelor la ploi mari, se pun sub presiune anumite canale si se produc inundatii in subsoluri pe strazile de cota joasa.
April 17th, 2011 at 14:31
[…] Partea a V-a a articolului. 1 Comment […]