Calitatea unui sistem de incalzire se exprima in general prin randamentul lui, adica prin raportul dintre caldura utila fata de caldura consumata. Examenul critic al pierderilor indica prin ce masuri si in ce proportie poate fi imbunatatit procesul din punct de vedere termic.

1. Caldura cheltuita

La incalzirea incaperilor, caldura cheltuita rezulta din cantitatea de combustibil si puterea lui calorifica, sau din cantitatea de caldura a unui agent termic oarecare si diminuarea continutului lui de caldura. Cat de mare este partea din caldura consumata care este folosita drept caldura utila si cea care este considerata pierduta, este greu de determinat.

2. Caldura utila

Caldura utila se poate defini ca fiind acea caldura care trebuie furnizata incaperilor de incalzit, in cadrul unui program de incalzire prestabilit pentru fiecare incapere, ca durata si cantitate. Programul de incalzire trebuie dedus din utilizarea incaperii si de temperatura interioara necesara, tinand seama de necesarul de caldura care se modifica in functie de conditiile meteorologice exterioare, temperatura incaperilor invecinate si felul de exploatare a instalatiei. Nici prin calcule, nici prin experiante, nu se poate intocmi exact pentru fiecare caz in parte un asemnea program ideal de incalzire.

In plus, experienta ne arata ca se poate atinge un grad predeterminat de incalzire a unei incaperi cu cheltuirea unor mijloace foarte diferite, de exemplu cu aport de caldura mare in regim de incalzire intermitent sau cu aport de caldura redus in regim de incalzire continuu. Confortul obitnut in incaperi poare sa fie in aceste cazuri acelasi si nu se poate anticipa cu usurinta care metoda de exploatare este mai eficienta din punct de vedere economic.

3. Pierderile de caldura

Greutati asemanatoare apar la definirea si determinarea prin calcule sau experimental a diferitelor pierderi ale unui proces de incalzire. Cel mai simpou pot fi determinate piederile la producerea sau transformarea caldurii in centrala termica. Aceste piederi se caracterizeaza pentru cazane autonome prin randamentul cazanelor. Atunci cand intervin si schimbatoare de caldura trebuie luate in considerare si pierderile lor proprii. Daca se includ si piederile de caldura in celelalte instalatii ale unei centrale termice, se poate vorbi de un randament total al instalatiei.

Alte pierderi se produc la distributia caldurii, si anume in conducte. Atunci cand condcutele trec prin incaperi de incalzit, caldura pe care acestea o cedeaza contribuie la incalzirea cladirii.
Aceasta este partial valabil chiar si pentru conductele amplasate in pivnite sau poduri, deoarece prin incalzirea acestor spatii se reduce necesarul de incalzire al etajelor invecinate. Pierderile de caldura din reteaua de distributie, inclusiv pierderile conductelor in centrala termica, pot fi calculate cu aproximatie pentru diferiti agenti termici si temperaturi interioare.

Insfarsit, mai sunt de luat in considerare si pierderile la livrarea locala a cladurii. Ele se produc datorita :

  1. supraincalzirii incaperilor de incalzit in timpul orelor de utilizare;
  2. caldurii cedate in perioade de timp nedorite;
  3. caldurii cedate unor incaperi care nu trebuie incalzite sau trebuie incalzite partial;

Pierderile mentionate la punctele 1. si 2. se produc datorita unei reglari centrale imperfecte (exploatarea si temperatura de tur a instalatiei de incalzire cu apa calda nu este adaptata in mod corect conditiilor climatice, impartirea instalatiei pe grupe locale nu este facuta, incorecta dimensionare a suprafetelor de incalzire) si a unei adaptari locale insuficiente a cedarii de caldura la necesarul de incalzire. Pierderile indicate la punctul 2. depinde deasemenea si de inertia instalatiei de incalzire si de posibilitatile de reglare si control a generatorului de caldura. Pierderile de la punctul 3. se datoreaza in primul rand greselilor de proiectare si de dimensionare a suprafetelor de incalzire.

In timp ce anumite pierderi la producrea sau transportul caldurii sunt inevitabile daca instalatia de incalzire a fost corespunzator proiectata si este exploatata corect, pierderile la distributie pot fi suprimate sau cel putin reduse in mod considerabil.

Economiile realizate printr-o deservire atenta sau prin introducerea aparatelor de reglare se refera in primul rand la pierderile legate de livrarea caldurii. Ele pot fi calculate sau masurate cu precizie pentru o sitatie data. O indicatie a oridnului lor de marime la o cladire incalzita este data de masurarile de temperatura efectuate in numeroase incaperi. Depasirea temperaturii medii a claditii fata de valoarea prescrisa este un indiciu pentru perderile provocate la livrare si permite –  prin comparatie cu diferenta dintre temperatura interioara si temperatura exterioara – calcularea cresterii relative a consumului de caldura, datorita supraincalzirii.

Uneori, economia de caldura obtinuta printr-o exploatare mai buna , se poate dovedi prin masurarea caldurii consumate, de exemplu comparand consumul de caldura a unei instalatii de incalzire, inainte si dupa montarea aparaturii de reglare automata. Rezultate indiscutabile pot fi obitnute numai atunci cand toti ceilalti factori care influenteaza consumul de caldura sunt :  starea si deservirea instalatiei, utilizarea cladirilor si conditiile meteorologice raman constante. Asemea situatii se obtin numai rareori in practica exploatarii unei instalatii de incalzire.

4. Randamentul instalatiei de incalzire

Potrivit cu cele aratate, caldura utila (ca rest al bilantului termic dintre caldura consumata si pierderile de caldura),  nu se poate determina cu certitudine nici direct nici indirect. Prin aceasta la instalatiile de incalzire, notiunea de randament pierde din importanta. Numai pentru  unele procese partiale, ca de exemplu producerea sau transformarea de caldura sau la instalatiile mai mari, intr-o anumita masura pentru distributia caldurii, randamentele pot si stabilite si la nevoie verificate.

Leave a Reply

%d bloggers like this: